Proiectul Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România a beneficiat şi va beneficia de întreaga susţinere a Guvernului, propunându-şi obiectivul ambiţios de a contribui la promovarea educaţiei privind Holocaustul la nivelul întregii societăţi româneşti, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă.

Şefa Executivului a participat la deschiderea conferinţei internaţionale cu titlul "Viitorul memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România", al doilea eveniment din mandatul Preşedinţiei române la Consiliul UE care abordează tema combaterii antisemitismului, xenofobiei şi tuturor formelor de intoleranţă.

Premierul a reamintit că, în perioada 2016 - 2017, România a exercitat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.

"Această experienţă ne-a arătat că sunt necesare la nivel naţional măsuri suplimentare atât în direcţia promovării educaţiei privind Holocaustul, cât şi în direcţia fixării în conştiinţa publică a societăţii româneşti a unor elemente legate de responsabilitatea României în evenimentele din perioada Holocaustului şi de memoria victimelor Holocaustului din România. Proiectul pe care l-am menţionat, cel al deschiderii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, îşi propune obiectivul ambiţios de a contribui la promovarea educaţiei privind Holocaustul la nivelul întregii societăţi româneşti. (...) Acest muzeu va fi dedicat istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti şi ne dorim să devină un adevărat loc de referinţă pentru înţelegere şi conştientizarea contribuţiei comunităţilor evreieşti din România la progresul societăţii româneşti de-a lungul istoriei", a punctat prim-ministrul.

Viorica Dăncilă a subliniat că în realizarea acestui proiect sunt implicaţi "toţi actorii decizionali relevanţi, de la sectorul guvernamental până la autorităţile locale, comunitatea evreiască şi parteneri internaţionali".

"Este un proiect care a beneficiat şi va continua să beneficieze de întreaga susţinere a Guvernului României", a declarat Dăncilă.

Prim-ministrul a salutat prezenţa la conferinţă a reprezentanţilor unora dintre cele mai importante muzee memoriale şi le-a mulţumit pentru implicarea în realizarea proiectului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Dăncilă a menţionat şi expoziţia deschisă în această perioadă dedicată Vioricăi Agarici, "erou în două ţări, punte între două religii, cea care a dat dovadă de cel mai înalt grad de omenie şi de un curaj dus până la extrem, ajutând supravieţuitorii evrei din 'Trenul morţii' după pogromul de la Iaşi".

Premierul a reamintit că Viorica Agarici a fost declarată 'Drept între popoare' de Statul Israel şi a anunţat că există intenţia din partea autorităţilor române să organizeze o expoziţie muzeală permanentă dedicată memoriei acesteia în gara din oraşul Roman (judeţul Neamţ).

Şefa Executivului a reamintit că al patrulea pilon al priorităţilor Preşedinţiei române la Consiliul UE - "Europa valorilor comune" cuprinde teme legate de combaterea eficientă a rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului, antisemitismului şi descurajarea discursului bazat pe ură.

"În contextul european curent, marcat de creşterea îngrijorătoare a fenomenelor de intoleranţă, acest eveniment al Preşedinţiei române îşi propune să exploreze modalităţile prin care astfel de fenomene pot fi combătute. Muzeele memoriale au un rol deosebit de important în acest sens, deoarece combină, într-un mod optim, valenţe educaţionale, memorialistice, academice şi comemorative în direcţia combaterii negării şi minimalizării Holocaustului şi contribuie, prin aceasta, la construirea memoriei colective a membrilor unei societăţi", a afirmat premierul.

Viorica Dăncilă a atras atenţia, în context, asupra faptului că rezultate recente ale unor sondaje realizate la nivel european arată că "antisemitismul constituie o problemă în creştere în societăţile europene".

"Membrii comunităţii evreieşti din mai multe state europene sunt confruntaţi cu fenomene de discriminare în şcoală, la serviciu, în mediul online, în media şi în politică, se tem pentru siguranţa lor şi a familiilor lor şi evită să afişeze în public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei. Sinagogile şi cimitirele evreieşti sunt, deseori, supuse unor acte de vandalism şi distrugere. Combaterea unor astfel de evoluţii presupune măsuri neechivoce şi hotărâte la nivel naţional. Deschiderea unor muzee memoriale ale Holocaustului se înscrie în rândul acestor măsuri, acestea având capacitatea de a influenţa construcţia percepţiilor publicului despre Holocaust", a punctat ea.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul a subliniat că implicarea comunităţilor evreieşti în măsurile avute în vedere pentru combaterea antisemitismului şi a negării/ minimalizării Holocaustului sunt absolut necesare pentru elaborarea unor soluţii eficiente de combatere a acestui fenomen.

"În acest sens, salut implicarea substanţială a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în proiectul deschiderii viitorului Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, precum şi prezenţa preşedintelui federaţiei, Aurel Vainer, la evenimentul de astăzi. Apreciez în mod deosebit susţinerea constantă pe care Federaţia a acordat-o tuturor acelor proiecte guvernamentale care sunt îndreptate în direcţia combaterii minimalizării Holocaustului şi comemorării victimelor Holocaustului din România", a spus premierul. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, imagine. Marian Vlăduț, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Ady Ivaşcu, irina Giurgiu)

Citiți și:

Meleşcanu: Institutul 'Elie Wiesel' are nevoie de sprijinul autorităţilor în vederea realizării Muzeului de Istorie a Evreilor