Pentru UDMR, anul politic 2017 a fost unul dintre puţinii în care nu a fost la guvernare, dar a susţinut, cu anumite rezerve, cele două guverne ale coaliţiei PSD-ALDE şi legile promovate de coaliţia majoritară, în baza unui protocol din decembrie 2016. Centenarul Marii Uniri a dus la o înăsprire a relaţiei cu partidele din opoziţie.

Pe lângă unele proiecte de interes mai general, UDMR s-a axat şi în anul 2017 pe aspecte care ţin de promovarea intereselor minorităţilor naţionale, cu precădere a celei maghiare, temă în care se încadrează şi iniţiativa europeană Minority Safe Pack.

*** Uniunea a susţinut coaliţia PSD-ALDE, dar a atras atenţia asupra propunerilor de modificare a legilor Justiţiei

Prima ieşire publică din noul an a UDMR a fost pe 3 ianuarie, când liderul Uniunii a anunţat că va vota Guvernul Grindeanu şi atrăgea atenţia că acest lucru nu reprezintă ''un cec în alb''. Tot atunci, el arăta că schimbarea denumirii Ministerului Culturii în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va lăsa un gust amar, dacă nu se va ocupa şi de minorităţi.

Prima declaraţie critică a UDMR la adresa guvernului a fost la sfârşitul lunii ianuarie, când preşedintele Kelemen Hunor a spus că este greşită poziţia Guvernului de a modifica prin ordonanţe Codul penal şi Codul de procedură penală, punctând că ori de câte ori s-au făcut modificări ''ocolindu-se'' Parlamentul, ''întotdeauna s-au născut probleme''. Câteva luni mai târziu, Kelemen Hunor declara că este de acord cu multe dintre principiile enunţate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, referitoare la modificarea legilor Justiţiei, şi că, referitor la prezenţa preşedintelui în circuitul de numire a procurorilor, UDMR nu are nicio opţiune, decizia urmând să fie luată de majoritate.

Liderului UDMR spunea, la începutul anului, că în România statul de drept 'nu prea există', iar separarea puterilor în stat este 'o ficţiune'.

''Dacă Legea învăţământului de 5 ani aproape nu este respectată, atunci nu putem vorbi de statul de drept. Dacă în lipsa unei decizii definitive a unei instanţe judecătoreşti, o şcoală, un liceu, şi existenţa şcolii poate fi pusă la îndoială şi luni când încep înscrierile pentru anul şcolar 2017-2018, încă nu ştiu părinţii unde - şi este vorba de Liceul Romano-Catolic Rakoczi Ferenc (din Târgu Mureş, n.r.) - unde vor înscrie copiii, atunci nu mai putem să vorbim de un stat de drept'', spunea Kelemen Hunor.

Pe 21 aprilie, liderul UDMR declara că, deşi nu este optimist în legătură cu colaborarea avută cu PSD şi ALDE, nutreşte speranţe. Kelemen Hunor arăta că există o anumită deschidere în coaliţie pentru modificarea Legii 215, astfel încât utilizarea limbii materne în conformitate cu prevederile legilor în vigoare şi în conformitate cu angajamentele internaţionale se va putea întâmpla.

*** UDMR curtată înaintea moţiunii de cenzură

Pe 9 iunie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că nu exclude posibilitatea ca UDMR să fie invitată la guvernare. El a reiterat ideea pe 11 iunie, când a susţinut că s-ar putea să fie o soluţie bună cooptarea Uniunii. În replică, Kelemen Hunor afirma că nu există condiţia intrării UDMR la guvernare, că nu a primit nicio invitaţie în acest sens.

De asemenea, pe 15 iunie, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, opina că moţiunea de cenzură va fi votată şi de parlamentari care nu sunt în arcul guvernamental şi nu excludea discuţii pentru cooptarea UDMR la guvernare după căderea Guvernului Grindeanu.

Două zile mai târziu, preşedintele UDMR spunea că formaţiunea sa nu vrea să arbitreze conflictele din niciun partid şi că partidele coaliţiei aflată la guvernare sunt responsabile de situaţia politică creată în urma refuzului premierului Sorin Grindeanu de a demisiona. Kelemen Hunor arăta că cei care deţin majoritatea parlamentară trebuie să aibă şi posibilitatea de a schimba miniştrii, inclusiv premierul. Tot la acea vreme, el susţinea că intrarea în dezbatere a unor proiecte legislative ale Uniunii la comisiile parlamentare nu are nicio legătură cu negocierile asupra moţiunii de cenzură.

La Cotroceni, după consultările avute de Klaus Iohannis cu partidele politice în vederea desemnării noului premier, după demiterea lui Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor a spus că majoritatea are dreptul de a propune un guvern şi a guverna. Liderul Uniunii anunţa că UDMR va vota învestirea Guvernului Mihai Tudose.

*** Pragul pentru folosirea limbii materne blochează discuţiile UDMR cu PSD-ALDE.

La sfârşitul lunii iunie, trei parlamentari clujeni ai PSD au anunţat că votează moţiunea, dar nu şi pachetul legislativ privind minorităţile naţionale. Şi deputaţii PSD de Bistriţa-Năsăud, Doina Pană şi Daniel Suciu, au anunţat că nu susţin cerinţele UDMR şi că nu vor vota în favoarea acestora. Deputatul Daniel Suciu a anunţat că toţi parlamentarii din Ardeal au avut "aceeaşi voce".

Pe 21 iunie, senatorul UDMR Cseke Attila a anunţat că parlamentarii formaţiunii nu participă nici la dezbaterea şi nici la votul moţiunii de cenzură.

Tot atunci, Dragnea îşi exprima regretul pentru apariţia în presă a unor "informaţii neadevărate".
"Am avut şi avem un acord de colaborare parlamentară. Aşa cum era firesc, am discutat şi cu UDMR în aceste zile ca să vedem dacă susţin moţiunea sau dacă participă sau nu la vot. Acele proiecte de acte normative erau în procedurile parlamentare", a spus Dragnea, adăugând că nu a fost vreo discuţie pentru a face "vreun troc între anumite legi contra voturi pentru moţiune".

*** Iniţiativa Cetăţenească Minority SafePack, motiv de dispute politice

Pe 17 august, UDMR, prin vocea preşedintelui său executiv, Porcsalmi Balint, susţinea că Guvernul condus de fostul premier Sorin Grindeanu a cerut Curţii Europene de Justiţie anularea deciziei Comisiei Europene privind Iniţiativa Cetăţenească Minority SafePack. Tot atunci, preşedintele Uniunii Federative a Minorităţilor Europene (FUEN), Vincze Lorant, declara că România este singura ţară care a atacat iniţiativa Minority SafePack.

Comisia Europeană a înregistrat iniţiativa cetăţenească Minority SafePack pe 29 martie 2017, iar pentru continuarea demersului legislativ, reprezentanţii minorităţilor naţionale trebuiau să adune un milion de semnături din cel puţin şapte state membre ale UE. UDMR s-a angajat să strângă 250.000 de semnături, iar campania FUEN de a aduna milionul de semnături a început la Castelul Banffy din Bonţida, pe 19 mai.

Pe 8 decembrie, Vincze Lorant a declarat că prin Minority Safe Pack s-a reuşit crearea unui pachet de propuneri fără precedent, care să definească protecţia minorităţilor pe termen lung.

Minority SafePack propune un set de măsuri şi acte normative care să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional (de stat)', preciza Kelemen Hunor.

*** Kelemen Hunor îşi asumă responsabilitatea de a facilita procesul de revenire la normal a relaţiilor dintre România şi Ungaria

La Congresul UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că îşi asumă responsabilitatea de a facilita procesul de revenire la normal a relaţiilor dintre România şi Ungaria, opinând că acesta au fost afectate în ultima vreme.

Tot atunci, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a adresat Uniunii invitaţia ca la 100 de ani de la crearea statului român modern cele două formaţiuni politice să lucreze împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani.

Prezent la eveniment, vicepremierul ungar Semjen Zsolt, preşedinte al Partidului Creştin Democrat, a susţinut că ar trebui să existe mai multe punţi de legătură între România şi Ungaria. El le-a cerut românilor să respecte "litera şi spiritul punctelor de la Alba Iulia", precizând că va acorda tot sprijinul comunităţii maghiare din Transilvania.

În strategia formaţiunii pentru următorii doi ani, adoptată la Congresul de la Zalău, se menţionează reducerea pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10%, precum şi folosirea liberă a simbolurilor

Pe 25 septembrie, Kelemen Hunor a declarat că ar putea fi de acord cu un prag de 15% în proiectul de lege iniţiat de UDMR cu privire la numărul de persoane aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unei localităţi necesar pentru folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică. Câteva zile mai târziu, el arăta că este falsă afirmaţia că România ar fi o ţară model în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei minorităţilor şi că, prin respingerea amendamentului la Legea nr. 215/2001, majoritatea română a respins dialogul cu minoritatea maghiară. Pe 13 noiembrie, Senatul a respins iniţiativa legislativă a UDMR prin care se propunea ca ziua de 15 martie să fie consacrată ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, iar angajaţii maghiari să primească o zi liberă pentru a participa la manifestări.

*** Dispute pe tema sărbătoririi Centenarului Marii Uniri

Pe 12 mai, Kelemen Hunor susţinea, în cadrul unor întâlniri organizate de comunitatea maghiară din Sălaj, că ar trebui depăşită faza luptelor politice interne pentru a se putea dezvolta o strategie naţională, un proiect de ţară care să-i determine pe cetăţenii români, indiferent de etnie sau religie, să-şi construiască viitorul pe pământul lor natal. În opinia liderului UDMR este inacceptabil că în cei 100 de ani care au trecut de la Marea Unire nu s-a reuşit şi unirea provinciilor istorice prin autostrăzi, iar viteza trenurilor este mai mică decât cea din urmă cu cinci decenii.

Congresul UDMR de la Zalău a fost şi debutul unui scandal care urma să apară referitor la poziţia Uniunii faţă de Centenarul Marii Uniri.

Fostul preşedinte al UDMR Marko Bela le-a vorbit participanţilor despre ce ar trebui sărbătorit în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, de către maghiari.

"Oare noi, ungurii, pe lângă faptul că am recuperat o parte, nu totul, din acele drepturi şi bunuri care ne-au fost luate, foarte exact, ce ar trebui să sărbătorim? Să sărbătorim acele promisiuni care nu s-au ţinut până în ziua de astăzi de la Alba Iulia? Sau politica şcolară (...). Să sărbătorim ceea ce s-a întâmplat în 1959 când s-a închis Facultatea Bolyai şi pe timpul lui Ceauşescu când limba maghiară a fost degradată ca o limbă de bucătărie în dictatura comunistă? Nimeni nu poate să ne ceară să sărbătorim acest lucru. (...) Să sărbătorim faptul că legea care trebuie să asigure învăţământul în limba maternă la toate nivelele nu se aplică? (...) Este foarte greu să sărbătorim în asemenea condiţii pentru noi. Pot să spun este chiar imposibil", a declarat, de la tribuna Congresului, Marko Bela.

Pe 22 iunie, deputatul Kulcsar Terza Jozsef a declarat că, pentru maghiari, 2018 este anul doliului în România.''Din punctul nostru de vedere, este anul doliului în România. Dacă se pune un steag tricolor pentru sărbătoare, trebuie pus şi un steag negru (...) Sper ca populaţia de etnie română să înţeleagă că ne dorim pace, linişte şi bucurie, dar dorim şi ca drepturile comunităţii noastre, ale copiilor noştri să fie respectate', a mai spus Kulcsar Terza Jozsef.

Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) solicita, la începutul lunii august, să-i fie retras Ordinul Naţional "Steaua României" - cea mai înaltă distincţie a statului pentru un cetăţean român - lui Kelemen Hunor, pentru "grave prejudicii" aduse ţării noastre. Solicitarea venea după ce preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, într-un interviu acordat cotidianului clujean de limba maghiară Szabadság, că reprezentanţii Uniunii şi maghiarii nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului şi se teme că, în lipsa realizărilor din ultimii 100 de ani, politicienii români vor recurge la discursuri naţionaliste.

Pe 15 noiembrie, Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional 'Steaua României' a decis retragerea distincţiei acordate lui Kelemen Hunor, iar decizia a fost înaintată preşedintelui Klaus Iohannis.

Kelemen Hunor a declarat, la sfârşitul lunii noiembrie, că Centenarul Marii Uniri trebuie să fie, pentru comunitatea maghiară, un prilej de bilanţ, dar şi un prilej de a deschide un nou cadru de dialog şi colaborare cu majoritatea românească, în scopul construirii unui viitor comun.

"Urmează anul 2018 şi acesta nu ne va cruţa. Sunt foarte multe manifestări antimaghiare şi ultranaţionaliste. (...) Fără a vrea să jignim pe cineva, (...) trebuie să ne punem întrebarea - după 100 de ani ce s-a schimbat în ţara noastră, ce s-a îmbunătăţit şi ce a devenit mai rău? Dacă păstrarea identităţii noastre, a comunităţii maghiare este în siguranţă. (...) Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să accepte şi ceea ce cerem noi, un dialog, în care vom avea o nouă relaţie, un nou cadru de colaborare între majoritate şi minoritate. (...) Eu văd un viitor comun, un viitor pe care îl clădim împreună aici în România şi în Transilvania (...) Trebuie să arătăm că suntem o comunitate care creează valori, iar dacă formulăm bine şi corect aceste răspunsuri, atunci sunt sigur că şi în comunitatea românească va fi deschidere şi va fi o dorinţă de a vorbi sincer despre aceste lucruri", a mai spus Kelemen Hunor.

*** Cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, în atenţia opinie publice

Unul dintre subiectele care au fost în atenţia UDMR şi a opiniei publice pe parcursul întregului an a fost cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, motiv pentru care Ungaria şi-a retras la un moment dat sprijinul pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

Pe 13 ianuarie, consilierii locali ai UDMR au anunţat că nu vor vota planul de şcolarizare din care lipseşte Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, pentru înfiinţarea căruia procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul fostului şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş, Ştefan Someşan, şi a directorului şcolii, Zsolt-Jozsef Tamasi.

Procurorii arătau că, la 29 iulie 2014, printr-o Hotărâre a Consiliul Local s-a alocat suma de 1.500.000 lei pentru întreţinerea şi renovarea imobilului în care funcţionează Colegiul Naţional Unirea, cu condiţia propunerii de înfiinţare a liceului cu profil teologic romano-catolic. Hotărârea în cauză a fost prezentată ISJ Mureş, iar la acel moment, conform anchetatorilor, Someşan a arătat că Ministrul Educaţiei Naţionale a dat aprobare pentru înfiinţarea unei unităţi de învăţământ liceal.

Pe 1 martie, UDMR a anunţat că s-a adresat CSM pentru a cere examinarea "conduitei necorespunzătoare" a magistraţilor care instrumentează cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Kelemen Hunor susţinea că procurorii DNA care instrumentează cazul înfiinţării Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş au recurs la 'metode securiste', prin chestionarea părinţilor elevilor cu privire la religie.

''Nu este treaba procurorului ce religie au copiii, ce religii au părinţii. Nici Securitatea nu şi-a permis aşa ceva, sunt metode securiste! Este un abuz de putere din partea procurorului, este o încercare de a intimida comunitatea şi părinţii şi de a cere, nu explicit, dar implicit, să nu mai meargă la această şcoală. Este o încercare de a desfiinţa această şcoală'', afirma Kelemen Hunor.

Pe 16 noiembrie, preşedintele UDMR Târgu Mureş, deputatul Vass Levente, a anunţat că Uniunea a depus în Parlament un proiect de lege prin care se doreşte ca Ministerul Educaţiei Naţionale să poată înfiinţa Liceul Teologic Romano-Catolic (LTRC) de la Târgu Mureş. Proiectul de act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, prima sesizată, pe 21 decembrie.

Potrivit proiectului, liceul dobândeşte şi păstrează personalitatea juridică. Şcoala cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar cea vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic. Liceul este cuprins în reţeaua şcolară a municipiului Târgu Mureş începând cu anul şcolar 2018 - 2019 de către Consiliul local Târgu Mureş.

*** Congresul UDMR aduce un nou statut şi un nou preşedinte executiv

Anul 2017 a adus pentru UDMR şi o serie de schimbări la statutul formaţiunii politice, dar şi o serie de schimbări în funcţii importante.

Pe 4 ianuarie, preşedintele executiv al UDMR Kovacs Peter şi-a dat demisia din funcţie. Locul său este luat de Porcsalmi Balint.

Pe 24 februarie, delegaţii UDMR Mureş l-au ales pe preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc, în fruntea organizaţiei judeţene, după ce acesta a fost singurul care şi-a depus dosarul de candidatură. Péter Ferenc a fost până atunci preşedintele interimar al UDMR, după demisia fostului lider, Brassai Zsombor, survenită după alegerile parlamentare.

Pe 9 martie, Kelemen Hunor a anunţat că fostul viceprimar de Cluj-Napoca, Anna Horvath, va deveni vicepreşedintele executiv al formaţiunii în relaţia cu autorităţile locale, iar Olah Emese o va înlocui la şefia administraţiei.

Aproximativ 1.000 de delegaţi şi invitaţi, din ţară şi străinătate, au participat la Congresul UDMR. Modificările adoptate la Statutul şi Programului Uniunii vizează, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale. De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, care va permite ca, la nivelul organizaţiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR. AGERPRES/(AS - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Cristina Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)