În #Ucraina, speranţele unui progres în războiul cu Rusia se subţiază, indiferent de câştigătorul alegerilor din SUA
Pentru mulţi ucraineni, rezultatul scrutinului care se desfăşoară pe 5 noiembrie în SUA şi impactul său asupra războiului cu Rusia pare acum mai puţin hotărâtor faţă de cum era odată, remarcă vineri Reuters într-un reportaj.
Chiar şi cu sprijinul militar şi financiar fără precedent pe care administraţia preşedintelui democrat Joe Biden l-a oferit Ucrainei, pierderile acesteia pe frontul din estul ţării s-au accelerat şi Kievul a devenit tot mai iritat de reticenţa liderului de la Casa Albă de a autoriza dezlănţuirea armelor occidentale asupra ţintelor din interiorul Rusiei.
În acest timp, candidatul republican Donald Trump a criticat receptivitatea administraţiei americane de a oferi Ucrainei ajutorul masiv cerut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept "cel mai bun agent de vânzări de pe planetă", şi a promis că dacă ajunge din nou la Casa Albă va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru.
Acest tablou îi determină pe mulţi ucraineni, atât oficiali cât şi oameni de rând, să fie mai puţin hotărâţi asupra preferinţei lor cu privire la câştigătorul cursei prezidenţiale americane în care se confruntă actuala vicepreşedintă democrată Kamala Harris şi fostul preşedinte republican Donald Trump.
"Dacă Harris câştigă, vom avea continuarea asistenţei superficiale pentru Ucraina, adică vor vorbi dar nu vor face nimic", crede un miner ucrainean pensionar din regiunea Doneţk pe care Rusia încearcă să o ocupe în întregime. "Dacă Trump câştigă, cel mai probabil el va căuta sfârşitul războiului şi va ceda (Rusiei) o parte din teritoriul ucrainean", prin urmare, "în orice caz, Ucraina pierde" ceva, estimează acelaşi ucrainean.
În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul american a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă pentru Kiev, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct. La rândul ei, Uniunea Europeană şi statele sale membre au oferit Ucrainei de atunci şi până în septembrie anul acesta o asistenţă de 118 miliarde de euro ca ajutor militar şi economic, potrivit unui vicepreşedinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Totuşi, preşedintele Zelenski acuză că acest ajutor a fost prea puţin şi a venit prea târziu pentru a putea întoarce cursul războiului. Pe lângă refuzul Occidentului de a furniza Ucrainei unele tipuri de arme şi impunerea de restricţii asupra folosirii celor oferite, cum ar fi cea de a nu ataca în profunzimea teritoriului rus, preşedintele ucrainean a declarat miercuri că Ucraina a primit numai 10% din ajutorul de peste 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul american în aprilie.
Un diplomat european aflat la post la Kiev a declarat agenţiei Reuters că oficialii ucraineni sunt acum mai puţin îngrijoraţi de o posibilă victorie a lui Trump decât s-ar putea crede, parţial şi din cauza faptului că Ucraina pierde teritoriu în faţa ofensivei ruse chiar şi cu ajutorul militar şi financiar pe care-l primeşte din partea Occidentului. "Trump măcar s-ar putea să mişte puţin lucrurile", apreciază diplomatul european.
Dar incertitudinea asupra modului în care ar proceda Trump pentru a-şi pune în aplicare intenţia de soluţionare a războiului ruso-ucrainean provoacă totuşi nelinişte. Un analist politic de la Kiev, Volodimir Fesenko, anticipează un scenariu în care Trump ar putea spori ajutorul economic pentru Ucraina, în pofida criticilor formulate pe acest subiect, şi în acelaşi timp ar putea folosi pârghii economice pentru a forţa Rusia să vină la masa negocierilor, dar într-un alt scenariu el ar putea ameninţa Kievul cu sistarea ajutorului american, în cazul acesta pentru a forţa Ucraina să negocieze cu Rusia de pe poziţii nefavorabile.
"Principala problemă este că Trump promite iniţierea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina imediat după victoria sa, dar nu ştim în ce termeni", subliniază analistul citat.
Acesta vede în schimb o veste bună în promisiunile candidatei democrate Kamala Harris de a continua susţinerea Ucrainei, avertizând însă că ar putea surveni schimbări în abordarea unei viitoare administraţii democrate faţă de cea actuală. "Aproape nimeni nu se îndoieşte că ea va continua actuala politică a lui Biden de susţinere a Ucrainei, dar va fi această politică mai hotărâtă, sau Kamala Harris, de exemplu, va înclina de asemenea către iniţierea de negocieri pentru a pune capăt războiului?", se întreabă Volodimir Fesenko.
În acest timp, la nivelul declaraţiilor oficiale, Zelenski şi guvernul său au fost precauţi să ia partea vreunuia dintre candidaţii la preşedinţia SUA, deşi Kievul ar prefera totuşi o victorie a Kamalei Harris, dar manifestarea acestei preferinţe i-ar putea complica relaţiile cu Trump dacă în cele din urmă acesta ar câştiga alegerile.
În pofida tuturor acestor incertitudini, "viitorul nostru depinde de ce se întâmplă pe 5 noiembrie, nici mai mult, nici mai puţin (...) Acesta va fi un moment de răscruce pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor, dacă vor continua la fel ca până acum sau dacă vom vedea o schimbare radicală", concluzionează Vitali Novak, un director comercial din industria mass-media ucraineană.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, unde aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final, potrivit Moscovei, a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un "plan de victorie" al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat în septembrie aliaţilor săi, mai întâi SUA, - unde s-a întâlnit atât cu Biden şi Harris cât şi cu Trump -, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev.
Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali, notează Reuters. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un "pachet de descurajare non-nucleară", să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.
Cu privire la această ultimă solicitare, Vladimir Putin a susţinut că astfel de atacuri ar echivala cu implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina şi prin urmare a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei. În urma acestei revizuiri, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Citiţi şi:
* SUA anunţă un nou ajutor militar de 425 de milioane de dolari pentru #Ucraina
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Comisia Europeană ar putea anunța în septembrie o interdicție privind accesul copiilor la social media
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să prezinte la Strasbourg, în discursul său privind Starea Uniunii Europene pe 16 septembrie, o serie de propuneri pentru interzicerea accesului copiilor la social media, au declarat joi pentru Euractiv mai mulți diplomați europeni. Măsura ar marca cel mai clar angajament
Franța: Marine Le Pen recunoaște că nu va putea candida dacă va fi condamnată să poarte brățară electronică
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a recunoscut că nu va putea face campanie pentru Palatul Elysee în 2027 dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică de monitorizare, cu șase zile înainte ca un tribunal să se pronunțe asupra condamnării sale inițiale pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European, informează joi EFE.
Zelenski cere Washingtonului o licență pentru fabricarea rachetelor Patriot după atacul de la Kiev soldat cu 13 morți
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni mai multă susținere din partea aliaților Ucrainei pentru apărarea sa antiaeriană și în special o licență a SUA pentru a putea produce rachete Patriot, după un nou atac rusesc devastator asupra Kievului, soldat cu 13 morți, relatează AFP. 'Contăm de asemenea mult pe o decizie a SU
Iranul, în alertă maximă pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei
Republica Islamică Iran se pregătește să-și ia rămas bun de la fostul lider suprem Ali Khamenei cu cele mai ample funeralii din istoria sa, care vor include șase zile de ceremonii în cinci orașe iraniene și irakiene, pe fondul unor măsuri stricte de securitate și la patru luni după uciderea ayatollahului de către Israel și Statele Unite în prima zi de răz
O mie de zile de la 7 octombrie: Comemorare pe fondul divizărilor în Israel
Israelul marchează joi o mie de zile de la atacul fără precedent al mișcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului său pe 7 octombrie 2023, pe fondul disensiunilor profunde și al refuzului guvernului de a crea o comisie de anchetă a statului, relatează AFP. Acest moment este punctat de o serie de evenimente comemorative și de manife
CJUE menține o amendă de 4,1 miliarde de euro pentru Google
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins joi apelul Google și a companiei-mamă Alphabet împotriva unei amenzi de 4,1 miliarde de euro aplicate în urmă cu opt ani de autoritățile antitrust pentru utilizarea sistemului de operare Android în scopul blocării concurenței, informează Reuters. În 2018, Comisia Eu
#Ucraina: Șefa diplomației UE propune sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat joi că va propune sancțiuni suplimentare contra Moscovei în urma unui nou val de atacuri ruse asupra Ucrainei, transmite Reuters. ''Astăzi, voi propune sancționarea mai multor entități ce sprijină complexul militar-industrial al Rusiei, ca răspuns la lovituri. Cu cât
Rușii sunt tot mai frustrați de penuria de carburanți (Reuters)
Agricultorii din bazinul cerealier al Rusiei se tem că nu își vor putea recolta cerealele din cauza crizei de carburanți provocate de loviturile ucrainene asupra rafinăriilor și depozitelor, transmite joi agenția Reuters. Deși Rusia are rezerve uriașe de petrol, presiunea asupra infrastructurii energetice a dus la restricționarea distrib
SUA250/Trump evocă victoria SUA în războiul împotriva Spaniei, care astăzi 'nu se comportă bine'
Președintele american Donald Trump a evocat miercuri războiul hispano-american din secolul al XIX-lea, în care țara sa a achiziționat teritorii spaniole, cum ar fi Cuba, și a calificat în prezent Spania drept o membră a NATO care 'nu se comportă bine', informează EFE. 'Spaniolii nu se comportă bine și își vor da s
Pierderile militare ale Rusiei au sporit semnificativ, după ce #Ucraina a extins utilizarea dronelor de luptă (CSIS)
Ucraina a sporit semnificativ pierderile militare ale Rusiei în ultimele luni, fapt provocat în mare parte de utilizarea extinsă a dronelor de luptă, potrivit Centrului pentru studii internaționale și strategice (CSIS) de la Washington, relatează dpa. Raportul, publicat miercuri, menționează că Rusia a suferit pierderi estimate de
Regatul Unit: Planul de creștere a cheltuielilor militare provoacă noi semne de întrebare
Planul premierului britanic Keir Starmer de a spori cheltuielile pentru apărare cu 15 miliarde de lire sterline rămâne în atenția opiniei publice în Regatul Unit, după ce Downing Street a fost incapabil să spună exact unde vor fi operate tăierile necesare pentru a putea finanța măsurile respective, relatează joi dpa. Starmer
Qatarul anunță progrese în negocierile tehnice indirecte dintre SUA și Iran
Negociatorii americani și iranieni au realizat progrese în timpul tratativelor indirecte de la Doha, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed al-Ansari, relatează joi AFP și Xinhua. ''Mediatorii qatarez și pakistanez au avut astăzi, la Doha, reuniuni separate cu negociatorii americani și ira
UPDATE/Atacuri cu rachete asupra Kievului soldate cu cel puțin nouă morți după un avertisment al lui Zelenski
Capitala ucraineană a fost vizată de baraje de rachete și drone rusești care au distrus etaje întregi ale unor clădiri rezidențiale și s-au soldat cu cel puțin nouă morți, potrivit autorităților, după un avertisment al lui Volodimir Zelenski, relatează AFP. Președintele ucrainean a anunțat în ziua precedentă la Dublin că se î
Panama demarează, la rândul său, construcția de închisori de înaltă securitate
Președintele Panama, José Raul Mulino, a anunțat miercuri construcția unei închisori de înaltă securitate pentru a-i izola pe liderii bandelor criminale, relatează AFP. Mai multe țări din America Latină încearcă să reproducă modelul penitenciar al președintelui El Salvadorului, Nayib Bukele, care în 'războiul
VIDEO Columbia: Viitorul ministru al economiei anunță austeritate și fracturare hidraulică
Viitorul ministru columbian al economiei, Miguel Gomez, a declarat miercuri că guvernul de dreapta dură al președintelui ales Abelardo de la Espriella își va îndeplini promisiunea de austeritate bugetară și va lansa țara în exploatarea prin fracturare hidraulică, notează AFP. Ales cu o diferență minimă în al doilea tur














