Moscova ameninţă cu represalii după lovitura de noaptea trecută a ucrainenilor asupra oraşului rusesc Kursk

Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene, în special un atac în noaptea de sâmbătă spre duminică, soldat cu 13 răniţi în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume, care de şase zile face obiectul unei incursiuni a trupelor Kievului, relatează France Presse.
"Comanditarii şi autorii acestor crime, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe Telegram.
Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum, notează EFE.
"Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia", a scris guvernatorul interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, pe contul său de Telegram.
El a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă".
"Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare.
Noaptea trecută, mai mulţi bloggeri militari ruşi au relatat despre intrarea trupelor regulate ucrainene în districtul Belovski cu arme grele, informaţie care a fost ulterior retractată chiar de ei înşişi.
Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76. 000 de persoane au părăsit satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi, dar media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii, argumentând că este mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă.
În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat de asemenea duminică că populaţia unor sate de la graniţa cu Kursk a fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene.
Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk.
Duminică dimineaţă, Ministerul rus al Apărării a publicat noi imagini care ar arăta o lovitură asupra unei coloane de vehicule blindate ucrainene în regiunea Kursk, precum şi distrugerea unui tanc, potrivit AFP,care scrie că luptele continuă şi duminică în această regiune rusă.
După mai multe zile de tăcere cu privire la incursiune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut-o pentru prima dată în discursul său zilnic de sâmbătă seara, afirmând că Kievul încearcă să "mute războiul pe teritoriul agresorului".
Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk, iar de regulă de astfel de operaţiuni se ocupă Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi nu armata.
Într-un interviu acordat sâmbătă seara pentru AFP, un responsabil ucrainean din domeniul securităţii a declarat că incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, care sunt depăşite numeric şi nu dispun de suficiente muniţii.
Dar, pentru moment, incursiunea nu pare să fi influenţat situaţia de pe frontul de est, a recunoscut acest oficial.
"În principiu, situaţia nu s-a schimbat. Presiunea lor în Est continuă, ei nu îşi retrag trupele din acea zonă", chiar dacă "intensitatea" atacurilor ruseşti pe frontul de est a "scăzut puţin", a spus el.
Mai devreme sau mai târziu, potrivit acestuia Rusia va "opri" trupele ucrainene în regiunea Kursk, dar daca "după o anumita perioada de timp nu va reuşi să recucerească aceste teritorii, ele ar putea fi utilizate în scopuri politice", de exemplu, în timpul negocierilor de pace, a adăugat oficialul respectiv.
Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie.
În acelaşi interviu acordat sub rezerva anonimatului, oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk.
Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, susţine el.
"Având în vedere că armament occidental a fost utilizat în mod intens" în această operaţiune, "partenerii noştri occidentali au participat indirect la planificarea ei", a declarat responsabilul citat de AFP.
Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii.
De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nicio intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent. "Nu există nicio idee de anexare... Acţionăm în strictă conformitate cu dreptul internaţional", a asigurat el. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Țările trebuie să permită importul mai multor produse din SUA ca tarifele să scadă (secretarul american al comerțului)
Administrația Trump discută cu toți partenerii comerciali importanți din întreaga lume despre modalități de a reduce noile tarife ale președintelui Donald Trump, a declarat joi secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick, adăugând că partenerii comerciali ai SUA vor trebui să-și schimbe regulile pentru a permite mai multe importuri de produse americ
Siria: Trimisul ONU condamnă atacurile 'repetate și intensificate' ale Israelului
Trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, a condamnat joi atacurile 'repetate și intensificate' ale Israelului în această țară, subliniind că ele o 'destabilizează într-un moment sensibil', informează AFP. Potrivit unui comunicat, trimisul ONU 'cheamă Israelul să înceteze aceste atacuri care ar
Scholz 'nu-și poate imagina' ca Netanyahu să fie arestat în Germania
Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat joi că 'nu-și poate imagina' să fie executat un mandat de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu în timpul unei potențiale vizite a acestuia în Germania, relatează dpa. Comentariile cancelarului în exercițiu au venit ca răspuns la întrebarea unui
Austria închide de sâmbătă unele treceri de frontieră cu Ungaria și Slovacia din cauza febrei aftoase
Austria va închide de sâmbătă două puncte de trecere mai mici la frontiera cu Slovacia și 21 la granița cu Ungaria, în încercarea de a preveni pătrunderea febrei aftoase în țară, a anunțat joi Ministerul de Interne, transmite Reuters. În Ungaria, prima epidemie de febră aftoasă în ultimii 50 de ani a d
Danemarca acordă un nou pachet de sprijin militar pentru #Ucraina, pentru întărirea artileriei și apărării antiaeriene
Danemarca a anunțat joi acordarea unui al 25-lea pachet al său de sprijin pentru Ucraina, pentru întărirea apărării aeriene și capabilităților de artilerie ale acestei țări, informează dpa. Pachetul alocă în total 6,7 miliarde de coroane daneze (996 de milioane de dolari) pentru perioada 2025-2027, ceea ce face din el cel mai mare
Netanyahu: Ungaria a făcut 'lucruri remarcabile pentru Israel și poporul evreu'
Sub conducerea lui Viktor Orban, Ungaria a făcut 'lucruri remarcabile pentru Israel și poporul evreu', a declarat joi premierul israelian Benjamin Netanyahu într-o conferință de presă comună la Budapesta cu omologul său ungar, lăudând în special retragerea Ungariei din Curtea Penală Internațională, a consemnat MTI. Po
Rusia: Un tânăr rus a fost condamnat la 14 ani de închisoare pentru sabotaj feroviar în folosul Ucrainei
Un tribunal din regiunea rusă Volgograd a anunțat joi că a condamnat la 14 ani de închisoare un tânăr acuzat de sabotaj feroviar, care ar fi fost comis pentru a ajuta 'serviciile speciale ale Ucrainei', informează AFP. După declanșarea ofensivei Moscovei împotriva Ucrainei, autoritățile ruse și-au înmulțit arest
Germania: Lidera formațiunii de extremă-dreapta AfD Alice Weidel, susținătoare a lui Trump, critică tarifele americane
Copreședinta formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) Alice Weidel a calificat joi drept 'otravă pentru comerțul liber' taxele vamale anunțate câteva ore mai devreme de președintele SUA, Donald Trump, relatează dpa. Alice Weidel, al cărei partid s-a apropiat de Trump și consilierul său Elon Musk în p
Franța și Germania îndeamnă europenii la unitate în fața taxelor vamale ale lui Trump
Șeful diplomației franceze Jean-Noel Barrot a îndemnat joi europenii la 'unitate', la o zi după ofensiva comercială masivă lansată de Donald Trump și care generează temeri cu privire la consecințe grele pentru economia mondială, informează AFP. 'Răspunsul nostru va fi la înălțime doar dacă va fi unitar, dacă europenii v
Bulgaria: Guvernul Jeliazkov a supraviețuit unei moțiuni de cenzură
Guvernul bulgar, condus de prim-ministrul Rosen Jeliazkov, a supraviețuit joi unei moțiuni de cenzură cu privire la politica sa externă, transmite Reuters, citând BTA. Moțiunea, inițiată de partidul Vazrajdane și sprijinită de deputați ai formațiunilor Velicie și MEch, nu a reușit să întrunească majoritatea necesară pentru a fi ado
Ungaria impune toleranță zero față de toate formele de antisemitism, îl asigură președintele ungar pe premierul israelian
Președintele ungar Tamas Sulyok l-a primit joi pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la palatul prezidențial Sandor, relatează MTI. La întâlnire, cei doi oameni de stat au trecut în revistă statutul relațiilor bilaterale, oportunitățile viitoare și actualele provocări internaționale, convenind că împărtășesc aceleaș
Amenințările americane cu lovituri militare împotriva Iranului sunt inacceptabile, potrivit Moscovei
Rusia a declarat joi că amenințările cu lovituri militare împotriva aliatului său Iran sunt inacceptabile, și a avertizat că atacarea Republicii islamice ar putea avea rezultate catastrofale dacă ar fi bombardate instalații nucleare, transmite Reuters. Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tar
Rusia salută întărirea cooperării sale militare cu Mali și cu Alianța Statelor din Sahel
Rusia a salutat joi o întărire a cooperării sale militare cu Mali, cu ocazia unei vizite la Moscova a miniștrilor de externe ai țărilor care fac parte din recent înființata Alianță a Statelor din Sahel, informează AFP. 'Cooperarea noastră în domeniul militar se intensifică', a declarat ministrul rus al afacerilor exte
Franța și Israelul vor să împiedice Iranul să se doteze cu arma nucleară (diplomația israeliană)
Franța și Israelul au ca 'obiectiv comun să nu permită Iranului să se doteze cu arma nucleară', a declarat joi șeful diplomației israeliene Gideon Saar într-o conferință de presă la Paris, unde întreprinde o vizită de lucru, potrivit AFP. Ministrul israelian, care s-a întâlnit în cursul dimineții cu omolog
Tiruri soldate cu morți asupra unor ambulanțe palestiniene în Gaza: Armata israeliană spune că investighează incidentul
Armata israeliană a declarat joi că investighează 'incidentul din 23 martie 2025' din sudul Fâșiei Gaza, când 15 persoane au fost ucise de tiruri israeliene asupra unor ambulanțe, afirmând totodată că soldații săi au deschis focul asupra unor 'teroriști', relatează AFP. 'Incidentul din 23 martie 2025 (de l