Europarlamentare2024/INTERVIU/Jaume Duch: Cei care cred că pot aştepta următoarele alegeri pentru a vota se înşală
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Cei care cred că pot aştepta următoarele alegeri pentru a vota se înşală, pentru că în următorii cinci ani vor fi decise lucruri importante în Uniunea Europeană, în domenii precum apărarea şi securitatea, reindustrializarea UE, extindere sau o reformă internă a blocului comunitar, a declarat purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Jaume Duch, într-un interviu acordat AGERPRES la Bruxelles.
Directorul general pentru comunicare al PE a subliniat că va fi târziu pentru cei care vor aştepta până în 2029 să ne spună încotro să ne îndreptăm, iar situaţia din Ucraina ar trebui să le întărească oamenilor disponibilitatea de a vota.
Jaume Duch a afirmat în interviul acordat joi AGERPRES că "ucrainenii aproape că plătesc cu viaţa pentru dorinţa lor de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi, într-un anumit moment, pentru a avea posibilitatea de a vota în alegerile europene".
El a mai spus că faptul că actuala preşedintă a Comisiei a acceptat să candideze ca Spitzenkandidat arată că sistemul pe care mulţi îl găsesc nefezabil este foarte viu şi a opinat că, într-un Parlament European care va fi puţin mai fragmentat decât cel de dinainte, Consiliul European va risca destul de mult dacă va propune un nume care nu vine din sistemul candidaţilor capi de listă.
Jaume Duch a mai explicat că o alegere directă de către cetăţeni a preşedintelui Comisiei Europene, despre care se vorbeşte aproape în fiecare campanie pentru alegerile europarlamentare, "ar fi o schimbare majoră din multe puncte de vedere", care ar presupune nu doar o modificare a Tratatului de la Lisabona, ci şi o schimbare a întregului mod de organizare a UE şi a instituţiilor sale europene.
De asemenea, el a afirmat că atacul asupra premierului slovac Robert Fico sau violenţele asupra unor politicieni din alte ţări sunt o consecinţă directă a ingerinţelor străine şi a dezinformării şi şi-a exprimat speranţa că aceste incidente nu vor influenţa votul.
Nu în ultimul rând, susţine Jaume Duch, scandalul Qatargate, "care nu a fost o problemă sistemică, ci o situaţie creată de un număr de oameni", nu a afectat credibilitatea Parlamentului European, pentru că opinia publică a înţeles că legislativul comunitar, începând de la vârf, a luat foarte în serios acel moment ca pe o oportunitate de a întări regulile interne.
Foto: (c) Florin ŞTEFAN / AGERPRES
AGERPRES: A făcut Parlamentul European vreo cercetare sau studiu - sau intenţionează să facă asta pe viitor - care să determine dacă candidaţii capi de listă sunt mai cunoscuţi, mai populari în acest an decât la precedentele două scrutine în care s-a aplicat sistemul? Cu puţine excepţii notabile, candidaţii capi de listă par să nu se bucure, în general, de o notorietate europeană...
Jaume Duch: Da, ei bine, înainte de toate, vom face un sondaj Eurobarometru după alegeri, în luna iulie, şi vom face acelaşi lucru pe care l-am făcut în 2019, ceea ce înseamnă că va exista o întrebare despre Spitzenkandidaten prin care oamenii vor fi întrebaţi dacă faptul că au existat capi de listă a însemnat pentru ei un motiv în plus sau un motiv bun pentru a vota. Aşa că acest lucru îl vom verifica. Nu vom verifica popularitatea acestor oameni, pentru că după alegeri nu ar avea niciun sens. Poate că acest lucru ar putea fi făcut de media înainte de alegeri, dar după alegeri nu cred că ar fi semnificativ.
AGERPRES: Dacă noul preşedinte al Comisiei Europene nu este ales în baza sistemului candidaţilor capi de listă ar fi pentru a doua oară la rând, după prima tentativă reuşită în 2014. Credeţi că acest lucru va fi fatal pentru acest sistem în forma sa actuală sau Parlamentul European va continuă să insiste să-l impună aşa cum este?
Jaume Duch: Cred că este important să înţelegem faptul că, acum, actualul preşedinte al Comisiei, care candidează pentru realegere, a acceptat să urmeze regulile decise de Parlamentul European. Sistemul Spitzenkandidaten nu este doar o idee care plutea prin aer. Este o decizie care a fost luată de această cameră din multe motive. În primul rând, pentru că alegerea are loc în Parlament. După cum ştiţi, Consiliul European, bineînţeles, numeşte un candidat. Dar apoi această persoană trebuie să fie aleasă de Parlamentul European şi poate să nu fie aleasă. Din nou, tratatul spune că dacă nu există majoritate pentru acest candidat în Parlament, Consiliul European va avea o lună suplimentară să vină cu o a doua propunere. Deci nu se poate spune că Parlamentul este acolo pentru a ratifica ce va face Consiliul European. Parlamentul poate spune "da", poate spune "nu".
Apropo, nu uitaţi că în 2019 dna von der Leyen a fost aleasă cu o majoritate de nouă voturi, nouă voturi într-un Parlament cu 705 membri la acel moment. Nu mai mulţi, pentru că britanicii erau acolo. Aşa că a fost, să spunem, complicat.
În al doilea rând, de ce sistemul Spitzenkandidaten? Pentru că este o cale de a le oferi cetăţenilor mai multe informaţii despre ceea ce se va întâmpla în funcţie de modul în care vor vota. În multe ţări, atunci când votezi candidaţii pentru parlamentul naţional, într-un fel ştii că votul tău va prefigura cine va deveni prim-ministru, cine va fi în guvern. Nu votezi pentru prim-ministru sau pentru guvern, dar votezi pentru partidul care ai vrea să obţină majoritatea şi apoi să selecteze următorul prim-ministrul în ţara ta. OK, în Uniunea Europeană nu este la fel, dar într-un fel există puţin paralelism. Dacă votez pentru PPE, asta înseamnă că candidatul meu pentru Comisia Europeană este dna (Ursula) von der Leyen. Dacă votez pentru socialişti, este domnul (Nicolas) Schmit şi aşa mai departe. De aceea este important.
Vom vedea care va fi candidatul selectat de Consiliul European şi, în funcţie de asta, vom vedea dacă această persoană are majoritatea în Parlamentul European. Poate - iar asta este doar opinia mea - într-un Parlament care este puţin mai fragmentat decât cel de dinainte, dacă vii cu un candidat care nu a fost selectat ca Spitzenkandidat, rişti destul de mult.
AGERPRES: Deci credeţi că acest sistem are practic suficientă tracţiune pentru a rezista indiferent de rezultatul alegerilor?
Jaume Duch: Cred că faptul că actuala preşedintă a acceptat să candideze ca Spitzenkandidat arată foarte bine că sistemul este foarte viu.
AGERPRES: Vă voi întreba un alt lucru pentru claritate, pentru că mulţi au spus în timpul dezbaterilor că oamenii ar trebui să aleagă direct preşedintele Comisiei Europene, că acesta ar fi cel mai transparent şi mai corect proces electoral. Pentru a se întâmpla acest lucru trebuie să fie schimbat tratatul..
Jaume Duch: Bineînţeles, şi asta ar fi o schimbare majoră în tratat, pentru că ar oferi preşedintelui Comisiei un strat suplimentar de legitimitate, fiind ales de cetăţeni. Asta este ceva care te face foarte puternic. Deci aş spune că asta ar necesita o schimbare în tratat, bineînţeles, dar ar însemna şi o schimbare în întregul mod de organizare a Uniunii Europene şi a instituţiilor sale europene. Asta ar fi o schimbare majoră din multe puncte de vedere. Eu nu am niciun punct de vedere dacă acest lucru ar fi fezabil sau nu. Ceea ce spun este că nu ar fi o schimbare minoră.
AGERPRES: În ultimii cinci ani Parlamentul European a fost zguduit de scandaluri de corupţie precum Qatargate şi de cazuri în care unii eurodeputaţi au fost suspectaţi de spionaj. Este credibilitatea Parlamentului European afectată de aceste scandaluri sau aţi spune mai degrabă că măsurile luate la nivel intern pentru a răspunde acestor probleme au fost convingătoare pentru cetăţenii europeni?
Jaume Duch: Ei bine, când mă uit la Eurobarometru şi văd că nivelul de popularitate şi de aprobare al Parlamentului European este acum cel mai mare din istorie, trebuie să ader la concluzia că aceste scandaluri ori aceste situaţii nu au afectat credibilitatea acestei camere, aşa cum spuneţi, tocmai datorită faptului că pentru media şi apoi pentru opinia publică, a fost clar din prima zi că preşedinta (Roberta) Metsola a introdus o procedură pentru a reforma multe dintre regulile interne în această casă pentru a întări transparenţa şi responsabilitatea.
Şi aş spune că acum, uitându-vă înapoi la ce s-a întâmplat, puteţi vedea că nu a fost o problemă sistemică. Aceasta a fost o situaţie particulară creată de o mână..., un număr de oameni. Dar, în ansamblu, ceea ce cred că opinia publică a înţeles este că parlamentul, începând cu preşedintele, (...) a luat foarte în serios acel moment ca pe o oportunitate de a întări regulile interne.
Foto: (c) Florin ŞTEFAN / AGERPRES
AGERPRES: Aţi spus într-o dezbatere din urmă cu peste două luni şi jumătate că în opinia dumneavoastră ar fi bine pentru viitorul democraţiei dacă va exista o a doua creştere a participării tinerilor la alegerile europene din 2024, după cea de la scrutinul precedent. Aţi spune astăzi, când alegerile europene au început în Olanda, că sunt semne ale acestei creşteri la care speraţi?
Jaume Duch: Ei bine, încă nu ştim. Vreau să spun că va trebui să vedem ce se va întâmpla nu doar în Olanda, ci în multe alte ţări. În orice caz, este adevărat că în 2019, creşterea în prezenţa medie pentru Uniunea Europeană a fost condusă de tineri, de votanţii în premieră. Şi este de asemenea adevărat că am insistat destul de mult în aceste ultime săptămâni pe importanţa promovării votului în rândul tinerilor, pentru că într-un fel acest lucru este legat şi de calitatea viitoare a democraţiilor noastre. Dacă oamenii încep să voteze prima dată când au această posibilitate, va fi un trend pozitiv. Dacă începi prin a te abţine şi te abţii primele două, trei dăţi când ai posibilitatea de a participa la alegeri, poate te vei abţine tot restul vieţii. Iar asta nu este bine pentru democraţie nici la nivel naţional, nici la nivel european.
Deci vom vedea. Va fi interesant să observăm ce se va întâmpla în aceste ţări, Germania şi Belgia, unde pentru aceste alegeri europene în particular au decis să coboare vârsta de vot la 16 ani.
AGERPRES: La alegerile europene vor participa în acest an în patru state şi tinerii de 16 ani, după ce încă două state UE au scăzut vârsta de participare la vot. Există în general speranţa că ei vor vota pentru valorile europene şi vor susţine în primul rând formaţiunile de centru şi mai puţin pe cele populiste sau extremiste. Dar este pregătit Parlamentul European să-şi adapteze agenda pentru a răspunde priorităţilor lor?
Jaume Duch: Aceasta este o întrebare pentru viitorii eurodeputaţi. Şi singurul lucru pe care pot să-l fac este recomandarea mea care este, da, că odată ce eşti ales eurodeputat trebuie să stabileşti un mod de a rămâne în contact cu electoratul tău. Nu este suficient, să spunem, să li te adresezi alegătorilor doar înainte de alegeri. Trebuie de asemenea să fii aproape de ei în timpul celor cinci ani, pentru că trebuie să ştii care sunt aceste priorităţi. Şi poate că aceste priorităţi sunt diferite de la o ţară la alta. Şi poate aceste priorităţi sunt diferite în funcţie de vârstele diferitelor segmente ale populaţiei. Dar în ambele cazuri, cred că este important, cu siguranţă, ca Parlamentul să ţină cont de aceste priorităţi.
AGERPRES: Atacul asupra prim-ministrului slovac Robert Fico şi violenţa împotriva politicienilor în special în Germania au făcut multe titluri de prima pagină în săptămânile dinainte de alegeri. Cel fel de impact estimaţi că va avea genul acesta de violenţă asupra prezenţei la vot a alegătorilor şi a modului lor de gândire? Ar putea chiar să-i facă pe oameni să voteze diferit?
Jaume Duch: Sper că nu, pentru că asta înseamnă că amestecul străin şi dezinformarea joacă un rol. Şi este adevărat că asta s-a întâmplat deja în câteva ocazii, niciodată pentru alegerile europene. Facem tot posibilul pentru a proteja calitatea alegerilor europene. Iar asta înseamnă exact să încercăm să evităm pe cât de mult posibil aceste uriaşe campanii de dezinformare care provin de cele mai multe ori din ţări terţe, pentru că ştim, vedem că ceea ce aceste campanii încearcă să facă este să slăbească democraţia. Cum? În principal, polarizând societatea, creând dezbateri încinse unde în realitate nu există un schimb real de opinii şi într-un fel trimiţându-i pe oameni la extreme. Şi uneori asta vine şi cu consecinţe fizice, cum am văzut recent în Slovacia, dar nu numai.
AGERPRES: Există un mod de gândire printre unii alegători, inclusiv în România, potrivit căruia lucrurile vor merge mai rău în Europa la următoarele alegeri, dar nu suficient de rău pentru a-i face să se implice. Pot oamenii sta liniştiţi că lucrurile importante continuă să fie garantate, indiferent de prezenţa la vot?
Jaume Duch: Nu cred că este o chestiune legată de prezenţa la vot, ci de rezultate. Ce fel de majoritate va exista în această cameră şi cât de eficientă va fi această majoritate. Cred că toate alegerile sunt importante, dar aceste alegeri sunt în mod particular importante. Aşa că cei care cred că pot aştepta următoarele alegeri pentru a vota, în opinia mea, se înşală. Dacă nu votează acum, ei nu ştiu în ce situaţie vom fi peste cinci ani.
Din nou, fiecare rând de alegeri este important. Aceste alegeri sunt probabil cele mai importante dintre toate alegerile europene, pentru că lumea a devenit foarte complicată, pentru că trebuie să luăm multe decizii importante în următorii cinci ani privind apărarea şi securitatea, industrializarea sau reindustrializarea Uniunii Europene, accesul la energie, extindere, o posibilă reformă internă a Uniunii. Toate aceste lucruri vor fi decise în următorii cinci ani. Deci va fi târziu pentru cei care vor aştepta până în 2029 să ne spună încotro să ne îndreptăm, iar situaţia din Ucraina ar trebui să le întărească oamenilor disponibilitatea de a vota.
AGERPRES: Pentru prima dată în timpul campaniei pentru alegerile europene, cele mai discutate subiecte au fost în acest an nu problemele UE, ci teme precum utilizarea armelor trimise de aliaţi Ucrainei pe teritoriul Rusiei, posibila trimitere de trupe ale unor state UE pe front în Ucraina sau situaţia umanitară catastrofală din Gaza. Credeţi că efectul va fi o creştere a solidarităţii europene care se va traduce printr-o prezenţă superioară la vot sau, dimpotrivă, oamenii vor vedea alegerile ca lipsite de miză reală?
Jaume Duch: Din nou, sondajul Eurobarometru ne spune că 80% dintre oameni susţin că aceste alegeri sunt mai importante ca oricând din cauza situaţiei internaţionale şi din cauza provocărilor care sunt legate de modul în care evoluează lumea. Şi asta înseamnă în primul rând situaţia din Ucraina. Este evident că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru toate tipurile de scenarii, pentru că Rusia din 2024 nu este aceeaşi cu Rusia de acum 20 sau 30 de ani. Şi trebuie să ne adaptăm la această schimbare. Şi de asemenea trebuie să ajungem la o situaţie în care nu trebuie să fim mereu cu un ochi pe rezultatul următoarelor alegeri din SUA.
Trebuie, într-un fel, să ne luăm viitorul în propriile mâine. Şi, din nou, asta este oarecum legat de rezultatul alegerilor europene. Deci, da, când te uiţi la ce se întâmplă în Ucraina, asta ar trebui să ne întărească disponibilitatea de a vota.
Cetăţenii ucraineni aproape că plătesc cu viaţa pentru dorinţa lor de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi, într-un anumit moment, pentru a avea posibilitatea de a vota în alegerile europene. Şi există milioane de cetăţeni în restul lumii care ar considera cu adevărat un privilegiu să aibă posibilitatea să voteze în alegeri libere în ţările lor. Aşa că noi europenii, românii, avem posibilitatea de a exercita acest vot la două niveluri, la cel naţional şi de asemenea la cel european. Aşa că, într-un fel, suntem privilegiaţi de două ori. Dar acest privilegiu devine, de asemenea, un fel de datorie.
Foto: (c) Florin ŞTEFAN / AGERPRES
AGERPRES: Ultima mea întrebare se referă la faptul că de această dată, în multe ţări, avem alegeri comasate. În România avem de asemenea alegeri locale. Doamna preşedintă Metsola îmi spunea într-un interviu că şi în Malta se organizează alegeri locale. În Belgia au loc alegeri federale şi regionale. Care credeţi că va fi influenţa acestui lucru? Pentru că mulţi oameni din România spun că asta diluează într-un fel dezbaterea europeană la nivel naţional.
Jaume Duch: Ei bine, să fim sinceri, există o parte pozitivă şi una negativă. Partea pozitivă este că asta creşte prezenţa la vot, pentru că oamenii vor fi mai interesaţi întrucât pot lua mai multe decizii în acelaşi timp. Partea negativă este că asta ar putea însemna că în timpul campaniei electorale va exista mai puţină vizibilitate pentru, să spunem, partea europeană a acestei campanii. Dar asta devine din ce în ce mai puţin relevant pentru că în zilele noastre politica europeană, şi problemele europene, şi politica naţională, şi problemele naţionale sunt complet întrepătrunse. Şi este foarte dificil să faci o campanie numai despre problemele naţionale, fără să le abordezi pe cele europene, sau o campanie în care să discuţi despre probleme europene fără legătură cu cele naţionale.
Majoritatea priorităţilor şi cele mai multe interese ale cetăţenilor au acum două părţi, partea europeană şi partea naţională. Dacă discuţi despre mediu, despre economia noastră, despre migraţie, despre egalitatea de gen, este o temă europeană sau una naţională? Este atât naţională, cât şi europeană. Aşa că acum această distincţie devine puţin artificială. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Olanda pregătește o lege care obligă companiile să producă pentru armată în caz de război
Guvernul olandez pregătește o lege care i-ar permite să oblige - în situații de urgență, cum ar fi războiul - un grup mic de companii să fabrice produse pentru Forțele Armate și chiar să rechiziționeze stocurile acestora pentru a garanta aprovizionarea cu echipamentele necesare, informează miercuri EFE. Ministrul economiei, Heleen Herber
Gaza: ''Consiliul Păcii'' al lui Trump ia în considerare crearea unei prime ''zone umanitare'' (responsabil)
''Consiliul Păcii'', fondat de președintele american Donald Trump pentru a pune capăt războiului în Fâșia Gaza, ia în considerare crearea unei ''zone umanitare'' în sudul teritoriului, unde ar putea fi primiți zeci de mii de palestinieni care să fie supuși unui control prealabil, a declarat miercuri pentru Franc
Marta Kos: Sprijinirea R. Moldova reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită
Republica Moldova a efectuat reforme într-un ritm impresionant, iar suportul acordat țării în parcursul european reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită, a transmis miercuri comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care a solicitat deschiderea tuturor capitolelor de negocieri cu Republica Moldova, '
Parlamentul European a ratificat acordul comercial între UE și Mexic
Parlamentul European a ratificat miercuri noul acord comercial dintre Uniunea Europeană (UE) și Mexic, care elimină tarifele pentru 99% din produse, facilitând schimburile agricole, și a aprobat consolidarea relațiilor în materie de securitate și combaterea schimbărilor climatice, informează EFE. Cu 474 de voturi ''pentru
Strâmtoarea Ormuz: 6.000 de marinari încă sunt blocați în regiunea Golfului, avertizează agenția maritimă a ONU
Organizația Maritimă Internațională (OMI), agenția ONU însărcinată cu securitatea pe mare, a estimat miercuri la circa 6.000 numărul marinarilor încă blocați în zona Golfului Persic, într-un mesaj ce condamnă reluarea ostilităților în regiune, transmite AFP. ''Aceste atacuri nu fac decât să exacerbez
Desfășurarea de arme nucleare în Marea Baltică nu va spori securitatea, avertizează Kremlinul
Dorința statelor baltice, în special a Lituaniei, de a desfășura arme nucleare pe teritoriul lor nu va spori securitatea în regiune, ci mai degrabă va obliga Rusia să ia măsuri pentru a-și garanta propria securitate, a avertizat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează EFE. ''Contrar a c
SUA: Echipa lui Trump testează mesajul anticomunist pentru alegerile de la mijlocul mandatului, pe măsură ce retorica se intensifică
Președintele american Donald Trump și-a intensificat semnificativ avertismentele cu privire la o preluare comunistă a Partidului Democrat înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie, în timp ce echipa sa politică testează dacă mesajul poate rezona dincolo de susținătorii săi de bază, comentează miercuri Reuters. Conclu
Tratatul dintre UE și Regatul Unit privind Gibraltarul va fi semnat pe 14 iulie la Bruxelles
Tratatul privind Gibraltarul dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit va fi semnat oficial pe 14 iulie la Bruxelles, a anunțat ministrul-șef al coloniei britanice, Fabian Picardo, informează miercuri EFE. După semnare, se preconizează că tratatul va fi implementat provizoriu începând de a doua zi în zona de frontieră, unde de
UE se așteaptă ca SUA să își onoreze angajamentele din acordul comercial, în pofida amenințărilor la adresa Spaniei
Uniunea Europeană se așteaptă ca Statele Unite să îți onoreze angajamentele asumate în cadrul acordului comercial cu UE, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, după ce președintele american Donald Trump i-a ordonat secretarului Trezoreriei, Scott Bessent,
UE și aliați din NATO strâng rândurile cu Danemarca după ce Trump își reiterează interesul pentru Groenlanda
Uniunea Europeană și mai multe țări europene membre ale NATO și-au exprimat miercuri sprijinul față de Danemarca după ce președintele american Donald Trump a afirmat din nou că Groenlanda ar trebui să se afle sub control american, nu danez. Deciziile privind viitorul Groenlandei aparțin 'locuitorilor Groenlandei și danezilor', a reiterat Comisia Europe
Kremlinul spune că speră că Turcia poate convinge Ucraina să înceteze atacurile asupra infrastructurii de gazoducte
Kremlinul a declarat miercuri că speră că Turcia și alte state își vor putea folosi influența pentru a opri Ucraina să mai atace infrastructură energetică internațională, transmite Reuters. Rusia a acuzat mai devreme miercuri Ucraina de atacarea unei instalații - stația de pompare Krasnodarskaia a concernului Gazprom - care deservește exporturile
UE susține că noile tensiuni dintre SUA și Iran complică și mai mult discuțiile pentru încheierea războiului
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat miercuri că noile tensiuni dintre SUA și Iran ar putea complica discuțiile pentru a pune capăt războiului, relatează agenția turcă de presă Anadolu. 'Schimburile de focuri dintre SUA și Iran complică și mai mult discuțiile deja tensionate pentru a pune capăt războiului. Atacurile Iranului asupra Bahrainu
Trump atacă NATO pe toate fronturile în timpul summitului Alianței și anunță că acordul cu Iranul nu mai e valabil (sinteză)
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că este 'foarte supărat pe NATO' în a doua zi a summitului Alianței de la Ankara, exprimându-și nemulțumirile pe toate fronturile,
Marea Britanie anunță un nou program european pentru dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune
Guvernul britanic a anunțat miercuri că va prelua conducerea unei coaliții de 12 țări europene pentru a dezvolta următoarea generație de rachete cu rază lungă de acțiune destinate să protejeze Europa, transmite AFP. Prim-ministrul demisionar Keir Starmer urmează să dezvăluie detaliile acestui program miercuri, în cadrul summitului NATO de la Anka
Guvernul spaniol se declară calm în fața noilor amenințări ale lui Trump la adresa Madridului
Guvernul spaniol a dat asigurări miercuri că primește cu 'calm și normalitate' noile acuzații la adresa Spaniei din partea președintelui american Donald Trump, care, pe marginea summitului NATO de la Ankara, a spus că țara iberică 'este o cauză pierdută' și a cerut ruperea tuturor relațiilor comerciale, informează EFE. În urma acestor dec













