Kremlinul a salutat luni realegerea triumfală a lui Vladimir Putin cu 87% din voturi şi a declarat că rezultatele scrutinului prezidenţial din Rusia, desfăşurat fără opoziţie şi în plin conflict armat cu Ucraina, arată "consolidarea" poporului rus în jurul preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters şi France Presse.

"Acesta este un rezultat excepţional (...) pentru preşedintele în exerciţiu (Vladimir) Putin (...), este cea mai elocventă confirmare a nivelului de sprijin din partea populaţiei ţării pentru preşedintele său şi consolidarea în jurul lui", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov.

Într-un apel cu reporterii, Peskov a respins criticile americane la adresa alegerilor, despre care Washingtonul a spus că nu au fost nici libere, nici corecte. El a declarat că Rusia nu ascultă astfel de opinii şi încercările occidentale de a prezenta alegerile ca fiind ilegitime sunt absurde.

"Categoric nu suntem de acord cu această evaluare. Vorbind cu reporterii ieri seară târziu, (preşedintele rus Vladimir) Putin a spus că astfel de evaluări sunt foarte aşteptate şi previzibile", a declarat Peskov, citat de agenţia oficială de presă TASS. El a amintit de asemenea că Statele Unite sunt "profund implicate" în conflictul din Ucraina. Aceasta este "o ţară care în esenţă este de facto în război cu noi. Desigur, cu greu ne-am putea aştepta la alte evaluări", a adăugat el.

Printre altele, întrebat luni despre ideea creării unei zone-tampon de frontieră cu Ucraina, Kremlinul a declarat că Moscova trebuie să se asigure că propriul teritoriu este în afara razei de acţiune a tirurilor ucrainene.

Putin a vorbit despre posibilitatea stabilirii unei astfel de zone într-un discurs rostit duminică, după ce a câştigat alegerile, aminteşte Reuters.

"Împotriva atacurilor cu drone (ucrainene) şi bombardării teritoriului nostru: dotări publice, clădiri rezidenţiale, trebuie luate măsuri pentru securizarea acestor teritorii", a spus Peskov.

"Ele pot fi securizate doar prin crearea unui fel de zonă-tampon, astfel încât orice mijloace pe care le foloseşte inamicul pentru a ne lovi să nu fie în raza de acţiune", a adăugat el.

"Nu exclud ca, ţinând cont de evenimentele tragice care au loc astăzi, să fim forţaţi la un moment dat, când considerăm că este necesar, să creăm o anumită +zonă sanitară+ în teritoriile aflate astăzi sub regimul de la Kiev", a declarat Putin.

Putin a refuzat să ofere alte detalii, dar a spus că o astfel de zonă ar trebui să fie suficient de mare pentru a opri armele de fabricaţie străină să lovească teritoriul Rusiei, notează Reuters.

El a făcut această remarcă după ce a fost întrebat dacă crede că este necesar ca Rusia să includă regiunea ucraineană Harkov, care se învecinează cu Belgorod, o provincie a Rusiei atacată regulat de forţele Kievului din 2022.

Forţele ruse au încercat iniţial să cucerească regiunea Harkov în februarie 2022, dar au fost dispersate din cea mai mare parte a zonei într-o contraofensivă ucraineană în septembrie a acelui an.

În septembrie 2022, Rusia a declarat că a anexat cele patru regiuni ucrainene Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, deşi nu controla pe deplin niciuna dintre ele.

Conducerea ucraineană a spus că anexarea Rusiei este ilegală şi că va lupta până ce ultimul soldat va fi expulzat de pe teritoriul ucrainean.

Printre altele, Kremlinul a apreciat luni că Iulia Navalnaia, care a preluat torţa de la răposatul ei soţ, opozantul rus Aleksei Navalnîi, şi-a pierdut "rădăcinile" şi "nu mai simte pulsul ţării" sale după realegerea lui Vladimir Putin cu 87% din voturi, adaugă AFP.

"Această Iulia Navalnaia pe care aţi menţionat-o este din ce în ce mai mult unul dintre acei oameni care îşi pierd rădăcinile, îşi pierd legătura cu Patria, îşi pierd înţelegerea Patriei, nu mai simt pulsul ţării lor", a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, răspunzând la o întrebare a unui jurnalist. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)