Meloni va propune Africii un 'new deal', care prevede acorduri energetice în schimbul opririi migraţiei

Acorduri energetice în schimbul opririi migraţiei: Giorgia Meloni le va propune în weekend ţărilor africane un 'new deal' pentru continent, o abordare pe care ea o numeşte "de la egal la egal", scrie AFP, care menţionează în acelaşi timp că, potrivit criticilor premierului italian, există un drum lung de parcurs de la intenţii la fapte.
După ce a venit la putere în 2022 pe o agendă anti-migranţi, şefa guvernului de la Roma speră să facă din Italia o punte între Europa şi Africa, asigurând pentru prima noi rute de aprovizionare cu energie şi, pentru a doua, investiţii masive.
Liderii multor ţări africane, a căror listă nu a fost încă anunţată, sunt aşteptaţi la Roma pentru un summit care va avea loc de duminică până luni.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi reprezentanţi ai agenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ai Băncii Mondiale vor fi prezenţi.
Meloni urmează să-şi prezinte "Planul Mattei", numit după Enrico Mattei, fondatorul Eni (gigantul energetic de stat al Italiei), care în anii 1950 a susţinut o relaţie de cooperare cu ţările africane, ajutându-le să-şi dezvolte resursele naturale.
"O anumită abordare paternalistă şi prădătoare nu a funcţionat până acum. Ceea ce trebuie făcut în Africa nu este caritate, ci parteneriate strategice pe picior de egalitate", a declarat Giorgia Meloni la începutul acestei luni.
Italia, care deţine preşedinţia G7 în acest an, s-a angajat să facă din dezvoltarea Africii o temă centrală a mandatului său, în parte pentru a-şi creşte prezenţa pe un continent în care puteri precum China, Rusia, Turcia, India şi Japonia şi-au sporit influenţa politică.
Dar experţii spun că Italia ar putea avea dificultăţi în a obţine sprijin din partea Uniunii Europene, care a prezentat deja un pachet de ajutor de 150 de miliarde de euro pentru Africa în 2022.
Pentru moment, guvernul italian, care şi-a redus ajutorul bilateral pentru dezvoltare anul trecut (cu excepţia Libiei), a alocat 2,8 milioane de euro pe an între 2024 şi 2026 în cadrul Planului Mattei, ale cărui valoare totală şi detalii nu sunt cunoscute.
În realitate, conform cotidianului Corriere della Sera, Roma ar putea aloca patru miliarde de euro acestui plan în următorii cinci până la şapte ani, în agroindustrie, transport şi infrastructură - şi în special în energie.
Meloni vrea să valorifice cererea din partea altor ţări europene care încearcă să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc după invazia Moscovei din Ucraina în februarie 2022.
Aproximativ 40 de organizaţii ale societăţii civile africane au transmis săptămâna aceasta că se tem că scopul planului este pur şi simplu "de a spori accesul Italiei la gazul fosil african în beneficiul Europei şi de a consolida rolul companiilor italiene în exploatarea resurselor naturale şi umane ale Africii".
Pentru Dean Bhekumuzi Bhebhe, şeful campaniei "Don't Gas Africa", ambiţia Romei "nu ţine cont de urgenţa crizei climatice şi vocile societăţii civile africane".
ONG-urile solicită un efort de promovare a energiei regenerabile pentru a satisface nevoile a peste 40% dintre africani care nu au acces la electricitate, petrol sau gaze.
Francesco Sassi, cercetător în geopolitică energetică la think tank-ul RIE, a declarat că Meloni urmăreşte o strategie "mioapă" şi "prea simplistă" pentru a "aborda insecuritatea energetică şi provocările tranziţiei energetice".
Abordarea sa "apolitică" înseamnă de fapt "mai puţină intruziune în politica internă a partenerilor energetici africani, fie în apărarea drepturilor omului, fie în politicile energetice şi de mediu", a explicat el.
Şi chiar dacă energia "ar putea fi cea mai relevantă parte" a Planului Mattei, "Meloni investeşte capital politic în principal din cauza migraţiei", potrivit lui Giovanni Carbone, şeful programului pentru Africa al think tank-ului ISPI.
Deşi liderul italian a promis că va opri ambarcaţiunile provenite din Africa de Nord, debarcările în Italia s-au înmulţit enorm de când a preluat mandatul, de la aproximativ 105.000 de migranţi în 2022 la aproape 158.000 în 2023.
Planul Mattei intenţionează să abordeze aşa-numiţii "factori de stimulare" şi să convingă ţările de origine să semneze acorduri de readmisie pentru migranţii respinşi.
Experţii avertizează, de asemenea, că iniţiativa trebuie să fie structurată pentru a dura în timp, deoarece Italia suferă de instabilitate politică cronică.
Giovanni Carbone subliniază că, deşi "Italia are o tradiţie de relaţii relativ strânse cu ţările mediteraneene, cum ar fi Tunisia, Libia, parţial Algeria şi Egipt, acest lucru este mai puţin valabil pentru Africa Subsahariană, care ar trebui să se afle în centrul Planului Mattei".
Italia se bazează, de asemenea, în mare măsură pe întreprinderile sale mici şi mijlocii, pentru care exporturile rămân un obstacol.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Pakistanul declară că anticipează o lovitură iminentă din partea Indiei
Pakistanul a afirmat miercuri că anticipează o lovitură militară din partea Indiei în mai puțin de două zile, după unda verde dată anterior de premierul indian Narendra Modi pentru represalii la atacul din Kashmir, relatează AFP. 'Pakistanul nu va lovi primul, dar nu va ezita să dea o replică', a avertizat ministrul pakistanez de
#Ucraina: Cel puțin un mort și 46 de răniți în atacuri ale forțelor ruse asupra Dnipro și Harkov
Cel puțin o persoană a murit și alte 46 au fost rănite în atacuri ale forțelor ruse asupra orașelor ucrainene Dnipro (centru-est) și Harkov (nord-est), au anunțat autoritățile locale în noaptea de marți spre miercuri, relatează AFP și Reuters. 'Un atac masiv cu drone asupra Dnipro (...) Până acum, avem informații în
Putin redă prin decret numele vechi de Stalingrad aeroportului din Volgograd
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat marți un decret prin care aeroportul din Volgograd este redenumit Stalingrad, așa cum era cunoscut orașul de pe Volga atunci când armata sovietică a învins forțele naziste germane în cea mai mare bătălie din cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters. 'Pentru a perpetu
ONU își reduce ambițiile privind ajutorul umanitar pentru #Ucraina, în contextul diminuării drastice a finanțărilor
În fața diminuării drastice a finanțărilor, Organizația Națiunilor Unite (ONU) își va reduce ambițiile privind ajutorul umanitar pentru Ucraina, recentrându-și acțiunile pe patru priorități, a anunțat marți o responsabilă a Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), informează AFP. În ianuarie, ONU a l
Coreea de Nord: Kim Jong Un ordonă accelerearea echipării cu armament nuclear a marinei sale (KCNA)
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat să fie accelerată echiparea cu armament nuclear a navelor militare ale țării, după ce Phenianul și-a prezentat cu câteva zile în urmă noul distrugător, relatează miercuri AFP, citând agenția de presă oficială nord-coreeană KCNA. 'Declarând că a venit timpul pentru a acceler
Soțul Kamalei Harris spune că a fost înlăturat de Donald Trump din consiliul administrativ al Muzeului Holocaustului
Doug Emhoff, soțul fostei vicepreședinte americane Kamala Harris, a declarat marți că a fost înlăturat din consiliul administrativ al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, o nouă ilustrare a eforturilor lui Donald Trump de a se debarasa de orice urmă a predecesorului său democrat, informează miercuri AFP. Consiliul ce superv
SUA au cerut la ONU Rusiei și Ucrainei să accepte propunerea de pace a Washingtonului
În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, SUA au solicitat marți Rusiei și Ucrainei să accepte propunerea de pace a administrației americane, în timp ce cele două țări beligerante s-au acuzat reciproc de continuarea conflictului, formulând anumite condiții, relatează EFE. Reprezentantul SUA, John Kelley, a &
Volodimir Zelenski insistă să nu se ofere teritorii 'cadou' lui Putin pentru a se pune capăt războiului în #Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți să nu se ofere 'cadou' niciun teritoriu președintelui rus Vladimir Putin pentru a se pune capăt războiului, în timp ce recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova pare a fi luată în calcul de Washington, informează AFP. 'Dorim cu toții ca acest război să se î
Conflict în #Ucraina: Rubio avertizează că fără 'propuneri concrete' Washingtonul va înceta medierea
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează AFP. 'Am ajuns la un punct în care ambele părți
Israel: Premierul Netanyahu promite că va acționa până la 'victorie' în Gaza
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis marți că va acționa până la 'victorie' în războiul din Gaza, la începutul ceremoniilor anuale de comemorare a soldaților căzuți pentru apărarea Israelului, relatează AFP. 'În numele celor dispăruți și în onoarea lor, ne vom continua misiunea până la
Manfred Weber, reales președinte al Partidului Popular European
Delegații participanți la Congresul de la Valencia al Partidului Popular European (PPE) l-au reales, marți seară, pe germanul Manfred Weber în funcția de președinte al formațiunii paneuropene, indică un comunicat postat pe website-ul PPE. Weber a obținut al doilea mandat de președinte al PPE cu 502 dintre cele 563 voturi valide exprimate
Comisarul european pentru extindere îi cere Serbiei să accelereze reforma justiției
Aderarea Serbiei la Uniunea Europeană s-ar putea bloca dacă guvernul de la Belgrad nu accelerează reforma sistemului judiciar și pe cea a legislației electorale, a afirmat marți, la Belgrad, comisarul european pentru extindere Marta Kos, citat de Reuters. ''Fără aceste schimbări, Serbia nu poate avansa'', a spus Kos după o &ici
Germania: AfD se menține pe prima poziție în preferințele electoratului, indică un nou sondaj
Partidul de extremă dreapta ''Alternativa pentru Germania'' (AfD) se menține pe prima poziție în preferințele electoratului german, pe fondul pregătirii preluării guvernării la Berlin de o coaliție formată din conservatori și social-democrați, indică un nou sondaj de opinie, relatează marți DPA. Sondajul, realizat de inst
Israel: Guvernul nu-l va mai demite pe șeful Shin Bet (document)
Guvernul israelian condus de Benjamin Netanyahu a renunțat marți să-l demită pe șeful Serviciului israelian de informații interne (Shin Bet), Ronen Bar, la o zi după ce acesta a anunțat că va părăsi postul pe 15 iunie, potrivit unui document al instanței, relatează AFP. 'Guvernul a decis să anuleze decizia din 20 martie 2025' de demite
Candidatul extremei drepte la alegerile prezidențiale din Polonia mizează pe TikTok (reportaj AFP)
Candidatul extremei drepte la alegerile prezidențiale din Polonia, Slawomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, are 1,6 milioane de urmăritori pe TikTok; pornind de la această observație, AFP îl prezintă marți într-un reportaj. Relatarea începe cu momentul în care explodează muzica, iar politicianul extremist l