Numeroşi lideri europeni, printre care şi premierul ungar Viktor Orban, vor participa vineri la Paris la ceremonia de omagiere pe care preşedintele francez Emmanuel Macron o va prezida în memoria lui Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene din perioada 1985-1995, decedat săptămâna trecută la vârsta de 98 de ani, relatează joi France Presse.

Deşi nu intenţionează să transforme ceremonia într-o tribună de campanie pentru alegerile europarlamentare, Emmanuel Macron, care pozează adesea în lider al progresiştilor pro-europeni, este totuşi aşteptat să facă aluzii la scrutinul european din iunie, într-un moment în care în Franţa extrema-dreaptă conduce în sondaje; aceasta mai ales că la ceremonie va fi prezent şi Orban, unul din liderii taberei naţionaliste din UE.

Potrivit anturajului liderului de la Elysee, acesta va evidenţia în discursul său rolul jucat de Jacques Delors atât în politica internă franceză, cât şi în cea europeană. "Fără Jacques Delors, Franţa nu ar fi rămas o putere suverană în Europa aşa cum o ştim astăzi", ar urma să spună la această ceremonie preşedintele Macron, potrivit unuia dintre consilierii săi.

Franţa i-a invitat la ceremonie pe toţi şefii de stat sau de guvern ai ţărilor UE, precum şi pe şefii instituţiilor comunitare din prezent şi pe aceia care au condus aceste instituţii în perioada când Jacques Delors a fost preşedintele Comisiei Europene. Până joi îşi confirmaseră prezenţa vreo zece lideri europeni, potrivit France Presse.

Ca preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors a jucat un rol important în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune şi constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro.

Ministru al economiei între 1981 şi 1984, în timpul preşedintelui François Mitterrand, Delors era favorit în sondaje în anul 1995, dar a năruit atunci speranţele stângii franceze după ce, într-un anunţ spectaculos făcut într-o emisiune televizată, a renunţat să mai candideze la alegerile prezidenţiale, câştigate de Jacques Chirac.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lãzãroiu)