Uzbekistanul a declarat sâmbătă starea de urgenţă timp de o lună în republica autonomă Karakalpakstan, zguduită de o rară demonstraţie antiguvernamentală care l-a determinat pe preşedintele Şavkat Mirzoiev să renunţe la o propunere de amendament constituţional, transmite AFP.

Într-un comunicat, serviciul de presă al preşedinţiei uzbece a explicat că starea de urgenţă are ca scop "asigurarea securităţii cetăţenilor" şi "revenirea la statul de drept" în acest teritoriu sărac din nord-vestul ţării.

Starea de urgenţă a intrat în vigoare duminică la miezul nopţii, ora locală, şi va dura până pe 2 august.

Cu câteva ore mai devreme, preşedintele Şavkat Mirzoiev, care s-a deplasat la faţa locului, a anunţat că renunţă la un proiect de amendament constituţional care ar fi redus autonomia Karakalpakstanului.

Mii de persoane au manifestat vineri împotriva acestui proiect pe străzile oraşului Nukus, capitala acestei regiuni deşertice. Acest protest a reprezentat cea mai mare provocare de până acum pentru regimul preşedintelui Mirzoiev, în funcţie din 2016.

Reforma prevedea în special ca această republică de două milioane de persoane, una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, să îşi piardă oficial statutul "suveran" şi dreptul de a organiza un referendum privind autodeterminarea.

Demonstraţiile spontane sunt atât foarte rare, cât şi ilegale în Uzbekistan, o ţară autoritară, cea mai populată dintre fostele republici sovietice din Asia Centrală, cu aproximativ 35 de milioane de locuitori.

Sâmbătă, autorităţile uzbece au anunţat că au făcut o serie de arestări după această demonstraţie antiguvernamentală.

Tot sâmbătă, serviciul de presă al preşedinţiei a anunţat că Şavkat Mirzoiev s-a întâlnit cu parlamentari din Karakalpakstan, iar articolele din Constituţie referitoare la republică vor rămâne neschimbate "pe baza... opiniilor exprimate de locuitorii Karakalpakstanului".

Sosit la putere în 2016 după moartea predecesorului său, Islam Karimov, Mirzioiev a realizat reforme economice şi sociale majore. Reales anul trecut, el este acum acuzat că imprimă o nouă direcţie autoritară ţării.

Propunerea de revizuire a Constituţiei prevede, de asemenea, creşterea mandatului prezidenţial de la cinci la şapte ani.

Deschiderea economică a fost împiedicată de o succesiune de crize, de la pandemia de COVID-19 până la invadarea Ucrainei de către Rusia, un partener cheie al Uzbekistanului.

Karakalpakstanul este asociat cu Marea Aral, care a început să sece în anii 1960 şi s-a uscat complet în anii 2010, una dintre cele mai grave dezastre ecologice provocate de om pe planetă. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)