Cancelarul german Olaf Scholz i-a cerut luni Rusiei ''semne imediate ale dezescaladării'' înainte de a se deplasa la Kiev şi ulterior la Moscova, în încercarea de a dezamorsa ameninţarea unei invazii ruse în Ucraina, o criză ruso-occidentală de o amploare fără precedent după încheierea Războiului Rece, comentează AFP.

''Aşteptăm din partea Moscovei semne imediate ale dezescaladării'', a scris Scholz pe Twitter, apreciind că ''o nouă agresiune militară ar avea consecinţe grele pentru Rusia'' şi calificând situaţia drept ''extrem de gravă''.

Autorităţile ucrainene le-au cerut oficial Rusiei să ofere explicaţii despre desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina, solicitare până acum refuzată de Moscova.

SUA au atenţionat că forţele militare ruse ar putea invada Ucraina ''în orice moment''.

Mai multe ţări le-au recomandat cetăţenilor lor să evite călătoriile în Ucraina, iar celor deja aflaţi în această ţară să părăsească teritoriul ei. Printre aceste state se află Italia, Ţările de Jos, Belgia, Suedia şi Spania. Anterior, recomandări similare au fost făcute de SUA, Regatul Unit, Letonia, Norvegia, Japonia, Canada şi Israel.

Acuzată de prea multă indulgenţă arătată faţă de Moscova, Germania a ridicat tonul duminică.

Reales duminică în funcţia de preşedinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să reducă tensiunile legate de Ucraina. ''Fac apel la preşedintele Putin să slăbească laţul din jurul gâtului Ucrainei şi să ni se alăture în căutarea unei modalităţi de a păstra pacea în Europa'', a declarat Steinmeier, citat de DPA.

El a adăugat că Putin nu ar trebui să facă greşeala de a subestima forţa democraţiei.

Deplasarea lui Olaf Scholz la Moscova este ''probabil ultima şansă'' pentru a obţine pacea, a declarat duminică seară ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, la postul german Bild TV.

În 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi ulterior a provocat un conflict separatist în regiunea Donbas din estul Ucrainei, ceea ce a condus la un val de sancţiuni din partea Uniunii Europene şi a SUA împotriva unor oficialităţi şi entităţi ruse.

Rusia a concentrat trupe şi echipament militar în apropierea frontierei sale cu Ucraina, ceea ce alimentează îngrijorarea în rândul liderilor occidentali cu privire la iminenţa unei invazii ruse. Moscova neagă că ar avea o asemenea intenţie, dar cere garanţii de securitate din partea SUA şi a NATO.

Scholz a avertizat că în cazul unei invazii ruse în Ucraina sancţiunile occidentale devastatoare ar fi ''imediate''.

Eforturile diplomatice occidentale continuă în această săptămână cu vizite ale premierului britanic Boris Johnson în nordul Europei şi în ţările baltice.

De partea sa, Kievul a cerut organizarea unei reuniuni de urgenţă cu Rusia, pe care o acuză de încălcarea regulilor OSCE prin faptul că nu a împărtăşit nicio informaţie despre deplasările masive de soldaţi la frontiera ucraineană.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a spus că Moscova a ignorat o solicitare a Ucrainei cu privire la Documentul de la Viena, un text al OSCE care promite măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de ţări membre ale acestui for. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)