Rusia şi-a exprimat marţi sprijinul faţă de Iran, solicitând administraţiei preşedintelui american Joe Biden să revină prima la respectarea acordului nuclear iranian pentru a salva acest acord şi a asigura respectarea sa de către Teheran, relatează AFP.

Acest dosar este considerat o prioritate de către marile puteri după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă, săptămâna trecută, el retrăgând ţara din pactul nuclear în 2018.

Washingtonul şi Teheranul cer fiecare de la celălalt să facă primul pas pentru a proteja acest document din 2015, care a pus capăt sancţiunilor impuse Iranului în schimbul unui control asupra controversatului său program nuclear.

În cursul unei vizite la Moscova, şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif a obţinut sprijinul Rusiei, ţară aliată Iranului.

''Sperăm că Statele Unite vor reveni la respectarea deplină a rezoluţiei corespunzătoare a Consiliului de Securitate prin care se creează condiţiile pentru ca Iranul să îşi îndeplinească toate obligaţiile în cadrul acordului nuclear'', a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.

Potrivit lui Zarif, Iranul ''va reveni la punerea în aplicare deplină a obligaţiilor sale'' dacă Statele Unite ''pun capăt sancţiunilor înainte de sfârşitul lunii februarie''.

Dar Franţa, un alt semnatar al acordului, consideră că dacă iranienii doresc ''un nou angajament'' american, trebuie să înceteze orice ''provocare'' şi să revină la ''obligaţiile lor'', potrivit preşedinţiei franceze.

În 2015, Republica Islamică şi Grupul celor şase (China, SUA, Franţa, Regatul Unit, Rusia şi Germania) au încheiat la Viena un Plan comun de acţiune (JCPOA) menit să soluţioneze problema programului nuclear iranian, după 12 ani de tensiuni. Acordul oferă Iranului ridicarea sancţiunilor internaţionale în schimbul unei limitări drastice a programului său nuclear şi garanţii care să ateste că nu se dotează cu bombe nucleare.

Acordul riscă să fie anulat de când Donald Trump a scos unilateral Statele Unite, restabilind şi apoi intensificând sancţiunile americane împotriva Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu armă atomică.

La rândul său, Teheranul a renunţat din 2019 la o mare parte a angajamentelor sale, negând totodată că încearcă să deţină capacitate nucleară militară. Iranul şi-a reluat în special activităţile de îmbogăţire a uraniului cu până la 20%, deşi a fost de acord să le limiteze la 3,67%.

Venirea la putere a lui Joe Biden creează speranţă în acest dosar, menţionează AFP.AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)