#alegeriSUA După o campanie tumultuoasă, un electorat divizat se prezintă la urne pentru a alege între Trump şi Biden
Americanii se prezintă marţi la urne pentru a-şi alege preşedintele după o campanie acerbă şi divizantă, un scrutin în care actualul lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump, încearcă să depăşească avansul pe care rivalul său, democrat Joe Biden, îl are în sondaje, şi să câştige un nou mandat de patru ani, transmite Reuters.
Votul pune capăt unei campanii dominate de pandemia COVID-19, care a ucis peste 231.000 de persoane în Statele Unite şi a aruncat în şomaj milioane, şi zguduite de proteste la nivel naţional faţă de injustiţia rasială împotriva afro-americanilor.
Joe Biden, care a prezentat scrutinul drept un referendum în ce priveşte modul în care Trump a gestionat pandemia, a promis eforturi substanţiale pentru combatarea crizei de sănătate, repararea economiei şi reducerea divizării politice în America. El a păstrat un avans relativ stabil în sondajele la nivel naţional.
Totuşi, Trump se află la mică distanţă în suficient de multe state-cheie pentru a avea posibilitatea să strângă cele 270 de voturi din Colegiul Electoral necesare pentru a câştiga preşedinţia. În 2016, el a învins-o pe democrata Hillary Clinton chiar dacă a pierdut votul popular la o diferenţă de circa 3 milioane de sufragii.
Mai mult de 98 milioane de voturi au fost deja exprimate, fie prin corespondenţă, fie în persoană până luni seara, potrivit Universităţii din Florida, un ritm record alimentat de interesul intens în aceste alegeri cu miză mare şi de îngrijorările legate de votul în persoană în ziua scrutinului în contextul pandemiei.
Acest număr reprezintă circa 71,4% din totalul prezenţei la vot în 2016 şi în jur de 40% din întregul electorat american.
Trump a pus la îndoială de mai multe luni integritatea rezultatelor alegerilor, făcând acuzaţii nebazate pe dovezi că votul prin corespondenţă este pasibil de a fi fraudat şi refuzând să se angajeze că va asigura un transfer paşnic de putere dacă va pierde, notează Reuters.
Trump a mai spus că voturile ar trebui să fie numărate nu mai târziu de noaptea alegerilor, chiar dacă în multe state numărarea durează adesea zile sau săptămâni.
Incertitudinea şi perspectiva unor bătălii juridice prelungite au alimentat o anxietate fără precedent cu privire la rezultatul scrutinului şi la ceea ce va urma. Mai multe oraşe îşi baricadează clădiri anticipând posibile proteste, inclusiv în jurul Casei Albe şi în New York.
Tot marţi, americanii vor mai decide ce partid va controla Congresul în următorii doi ani, democraţii încercând să-şi asigure o majoritate în Senat şi fiind de aşteptat să păstreze controlul în Camera Reprezentanţilor.
Primele secţii de votare se vor deschide în câteva state din est la ora locală 06:00 (11:00 GMT).
Donald Trump, în vârstă de 74 de ani, vrea să câştige încă patru ani la Casa Albă după un prim mandat tumultuos, marcat de criza coronavirusului, o economie lovită de închiderile din cauza pandemiei, de impeachment, de anchetele legate de amestecul electoral al Rusiei,de tensiuni rasiale şi politici de imigraţie controversate.
Joe Biden, 77 de ani, încearcă să câştige preşedinţia după o carieră politică întinsă pe cinci decenii, dintre care opt ca vicepreşedinte al predecesorului democrat al lui Trump, Barack Obama. Biden a mai avut două tentative eşuate de a deveni candidatul democraţilor la Casa Albă în 1988 şi 2008.
Deficitul lui Trump în sondaje a fost cauzat în parte de dezaprobarea opiniei publice faţă de modul în care preşedintele a gestionat pandemia.
El a minimalizat în mod repetat ameninţarea pandemiei, promiţând că această criză se va termina curând şi îndemnând la deschiderea rapidă a şcolilor şi magazinelor, ceea ce l-a determinat pe Biden să-l acuze că 'se predă' virusului.
Cei doi candidaţi s-au concentrat pe un număr de circa 12 state cele mai disputate, aproape toate câştigate de Trump în 2016.
O mare parte din atenţie s-a îndreptat spre Pennsylvania, Michigan şi Wisconsin, cele trei state tradiţional democrate în care Trump a câştigat la limită în 2016, propulsându-l spre victoria asupra lui Hillary Clinton.
Dacă Biden va putea să păstreze toate statele câştigate de Hillary Clinton în 2016 şi să-şi adauge Wisconsin, Michigan şi Pennsylvania, i-ar fi suficient pentru a obţine preşedinţia.
Sondajele mai arată curse strânse în Florida, Carolina de Nord şi Arizona. Florida, cu 29 de voturi electorale, este cel mai mare trofeu pe care Trump este obligat să şi-l adjudece, pentru că o înfrângere în acest stat i-ar bloca cele mai multe căi viabile spre câştigarea Colegiului Electoral.
Rezultatele din Florida, unde voturile expediate prin poştă pot fi numărate înaintea Zilei Alegerilor, sunt aşteptate să sosească destul de rapid marţi noaptea.
Dar Pennsylvania, Michigan şi Wisconsin nu vor începe numărarea valului de voturi prin corespondenţă înainte de ziua scrutinului, ceea ce ridică posibilitatea unui proces de numărare care s-ar putea întinde pe câteva zile. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Trump consideră 'posibile' noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu negociază cu #Ucraina
Președintele american Donald Trump a apreciat marți ca 'posibile' noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă Moscova nu negociază încetarea războiului împotriva Ucrainei, transmite AFP. 'Este posibil', a declarat președintele Statelor Unite, întrebat despre acest subiect în cursul unei conferințe de presă
Italia l-a eliberat pe șeful poliției judiciare libiene căutat de CPI
Italia l-a eliberat pe șeful poliției judiciare libiene, care conduce la Tripoli un centru de detenție pentru migranți și face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), a indicat marți o sursă guvernamentală pentru AFP.
Rusia consideră 'destabilizatoare' reînscrierea Cubei pe lista neagră a SUA
Rusia l-a criticat marți pe noul președinte al SUA Donald Trump pentru că a reintrodus Cuba pe lista statelor care susțin terorismul, apreciind că această măsură vizează să 'schimbe puterea' în insulă, relatează AFP. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat într-un comunicat că decre
Von der Leyen nu va fi urmărită de justiția belgiană în dosarul vaccinurilor anti-COVID
Justiția belgiană a declarat inadmisibile o serie de plângeri penale împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitoare la achizițiile de vaccinuri anti-COVID pe care le-a negociat în numele statelor UE cu compania Pfizer, relatează marți AFP. Avocatul belgian al lui Von der Leyen, Adrien Masset, și al
Bulgaria va continua să asigure tranzitul gazului spre Ungaria prin Turk Stream, spune Szijjarto
Bulgaria va asigura continuarea tranzitului gazului natural spre Ungaria via gazoductul Turk Stream, ceea ce este de importanță deosebită dat fiind că Ungaria își primește cea mai mare parte a aprovizionării cu gaz prin această conductă, a declarat marți ministrul de externe și al comerțului internațional, Peter Szijjarto, după o discuție cu noul său omolog bul
Keir Starmer: Procesul de pace din Orientul Mijlociu 'trebuie să conducă' la un stat palestinian
Premierul britanic Keir Starmer i-a transmis marți omologului său israelian Benjamin Netanyahu că procesul de pace care va urma încetării focului în Fâșia Gaza ''trebuie să conducă'' la crearea unui stat palestinian, a indicat Downing Street, informează AFP și DPA. Starmer a declarat că ''Regatul Unit
Zelenski cere cel puţin 200.000 de trupe europene de menţinere a păcii şi insistă ca #Ucraina să adere la NATO
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți un contingent de cel puțin 200.000 de soldați europeni ca garanție de securitate pentru Ucraina în eventualitatea unui acord care să pună capăt războiului cu Rusia, dar a insistat că garanția de securitate pe care o dorește este aderarea la NATO, admițând însă că aceasta depinde de noul președi
Încetarea războiului în #Ucraina va fi politica oficială a SUA, spune secretarul de stat Marco Rubio
Noul secretar de stat Marco Rubio a afirmat marți că încetarea războiului în Ucraina va fi politica oficială a Statelor Unite sub președintele Donald Trump, ca parte a obiectivului administrației de a promova pacea, transmite Reuters. Fostul senator republican, un 'uliu' anti-China și un susținător ferm al Israelului, a fos
Ungaria respinge intrarea Ucrainei în UE, Slovacia o susține condiționat
Ungaria și Slovacia, țările din UE cele mai critice față de Ucraina, s-au poziționat marți față de o eventuală aderare a acesteia la UE în perspectivă, prima respingând-o pe termen mediu, iar cea de-a doua fiind dispusă să o susțină, dar cu condiții, relatează agenția EFE. 'Dacă Ucraina ar adera astăzi la UE, ar ruina Ungaria.
'Nu vrem să fim americani', spune premierul groenlandez
'Suntem groenlandezi, nu vrem să fim americani', a declarat marți prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, la o zi după învestirea președintelui american Donald Trump, care dorește ca SUA să preia controlul imensului teritoriu autonom danez și, recent, a declanșat îngrijorare refuzând să excludă o intervenție militară, transmite AFP.
Zelenski pledează la Davos pentru unitatea Europei în materie de apărare
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat marți, la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), un apel la ''unitatea'' Europei în materie de apărare și securitate, transmite France Presse. Evenimentul din stațiunea elvețiană a început la doar câteva ore după învestirea lui Donald Trump &ici
Deciziile lui Donald Trump vor schimba lumea, crede Viktor Orban
Primele decrete semnate de noul președinte american Donald Trump vor aduce schimbări majore nu doar în SUA, ci și în restul lumii, a susținut marți premierul conservator ungar Viktor Orban, relatează agenția EFE. 'Ordinele executive semnate de președintele Donald Trump vor transforma nu doar Statele Unite, ci și lumea înt
Sprijinirea extremei drepte este inacceptabilă, îi transmite cancelarul german Olaf Scholz lui Elon Musk
Cancelarul german Olaf Scholz l-a avertizat marți pe omul de afaceri american Elon Musk că ''sprijinirea pozițiilor extremei drepte'' este inacceptabilă, după ce Musk făcuse apel la votarea extremei drepte și un gest interpretat de unele persoane ca fiind un salut nazist, transmite AFP. ''Avem libertatea de exprimare &i
Putin și Xi au discutat despre relațiile cu Trump, despre Ucraina și Taiwan
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping au discutat marți, prin videoconferință, despre cum să construiască relații cu Donald Trump, președintele american învestit pentru un al doilea mandat, despre perspectivele unui acord de pace care să pună capăt războiului în Ucraina și despre sprijinul ferm al Moscovei față de poziția Beiji
Șeful Statului Major al armatei israeliene și-a prezentat demisia, motivată de 'eșecul din 7 octombrie 2023'
Șeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Herzi Halevi, și-a prezentat marți demisia, decizie pe care a explicat-o prin ''responsabilitatea'' sa în ''eșecul din 7 octombrie'' 2023, cu referire la atacul terorist fără precedent comis de mișcarea palestiniană Hamas împotriva Israelului, relatează AFP, Reuters și D