Prim-ministrul lituanian, Saulius Skvernelis, învins în alegerile prezidenţiale desfăşurate duminică, a anunţat că va demisiona în iulie, relatează AFP.

Economistul Gitanas Nauseda, novice în politică, s-a plasat pe primul loc, potrivit rezultatelor parţiale ale turului întâi, şi se va confrunta în turul al doilea, la 26 mai, cu Ingrida Simonyte, fost ministru al finanţelor şi fostă vice-guvernatoare a băncii centrale.

"Eşecul meu de a intra în turul al doilea reflectă nivelul încrederii în persoana mea ca om politic", a declarat Saulius Skvernelis la postul naţional de televiziune LRT.

"Ca om politic accept această apreciere şi trebuie să iau această decizie", a adăugat el, precizând că va prezenta demisia guvernului său în iulie.

Potrivit rezultatelor parţiale din 83% din secţiile de votare, Gitanas Nauseda a obţinut 31,18% din voturi, Ingrida Simonyte 27.16%, iar Saulius Skvernelis s-a situat al treilea cu 22,26%.

Campania prezidenţială a fost dominată de problema fracturii sociale dintre bogaţi şi săraci care se adânceşte în Lituania în pofida unei creşteri economice solide.

Cei trei candidaţi au afirmat că vor căuta să rezolve această problemă.

Fost consilier al unei bănci, Gitanas Nauseda (54 de ani) a încercat să-şi seducă alegătorii prin teza unui preşedinte imparţial deasupra disputelor politice.

După ce şi-a îndeplinit datoria civică încă de vineri în cadrul votului anticipat, el a declarat că a "simţit că îi revine grava responsabilitate de a reduce polarizarea" societăţii.

"Nu putem izola Vilniusul de restul Lituaniei", a afirmat la rândul său Ingrida Simonyte (44 de ani) în cadrul unui miting în finalul campaniei în capitală. Ea a propus reducerea decalajului economic între zonele rurale şi cele urbane printr-o stimulare a creşterii.

Liberală, ea susţine parteneriatul între persoane de acelaşi sex.

În Lituania, preşedintele nu exercită putere politică de obicei, dar el este responsabil pentru politica externă şi participă la summiturile UE.

El numeşte miniştrii, judecătorii şi şefii armatei şi băncii centrale, dar cel mai adesea el trebuie să obţină asentimentul premierului şi al parlamentului.

Toţi candidaţii la preşedinţie s-au declarat susţinători convinşi ai Uniunii Europene şi NATO, considerate ca o asigurare împotriva puternicului vecin rus.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)