Donald Trump "exportă" la Helsinki politica sa contradictorie faţă de Rusia

Preşedintele american Donald Trump ajunge luni la Helsinki, la prima sa întâlnire bilaterală cu omologul său rus Vladimir Putin, într-un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia şi sancţiunile administraţiei sale la adresa guvernării de la Moscova şi în umbra anchetei procurorului special Robert Mueller privind presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, comentează EFE.
După mai bine de un an de semnale contradictorii, marea întrebare pe care şi-o pun mulţi observatori este ce fel de abordare va avea Trump - care a părăsit duminică Marea Britanie - atunci când se va întâlni luni cu Putin în Helsinki şi dacă va reflecta retorica sa prietenoasă faţă de preşedintele rus sau linia dură a consilierilor săi.
"Dacă te afli la Moscova şi încerci să înţelegi politica SUA faţă de Rusia, nu ai o misiune uşoară", a declarat pentru EFE fostul diplomat american Steven Pifer, expert în Rusia, care activează la centrul de studii Brookings. "Marea majoritate" a responsabililor cu politica externă a SUA promovează "linia aparatului Partidului Republican" faţă de Rusia, adică o atitudine dură în ceea ce priveşte Ucraina, Siria şi presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a explicat Pifer. "Aceasta a fost politica ultimelor 18 luni, dar nu îmi este clar dacă Trump este întru totul de acord cu ea", a adăugat el, apreciind că "reticenţa preşedintelui de a-l critica pe Putin, când multe dintre acţiunile ruse din ultimul an şi jumătate merită să fie criticate, este un lucru extrem de deconcertant şi foarte greu de înţeles".
Încă din timpul campaniei electorale din 2016 Trump l-a elogiat în numeroase rânduri pe Putin şi a minimalizat posibilitatea ca Rusia să fi intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta să câştige, ajungând chiar să sfideze concluziile agenţiilor de informaţii americane. Trump a promis să abordeze această temă la Helsinki, dar nu pare să intenţioneze să insiste prea mult pe acest subiect dacă Putin va nega încă o dată orice fel de amestec, aşa cum a făcut-o pe parcursul a două întâlniri între cei doi, în iulie 2017 în Germania şi în noiembrie în Vietnam.
"Este posibil (ca Putin) să nege. Tot ceea ce pot spune este 'ai făcut-o?' şi 'să n-o mai faci', dar poate nega", a declarat Trump într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi la Bruxelles. Agenţiile de informaţii americane se tem şi de un posibil amestec rus în alegerile legislative din noiembrie din SUA, însă Trump nu a lămurit dacă împărtăşeşte această îngrijorare. "Preşedintele discută despre acest subiect în felul său", l-a apărat săptămâna trecută ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman.
Disconfortul lui Trump în privinţa acestui subiect pare să se datoreze frustrării sale faţă de ancheta procurorului special Robert Mueller privind amestecul electoral rus, anchetă care continuă şi pe care preşedintele american o consideră "o vânătoare de vrăjitoare" care îl vizează. Dar aceasta nu explică întru totul alte comentarii ale lui Trump, cum ar fi insistenţa sa ca Rusia să revină în G7, for din care a fost exclusă în 2014 după ce a anexat provincia ucraineană Crimeea.
Unii observatori se tem chiar că Trump ar putea schimba poziţia oficială a SUA faţă de Crimeea, dat fiind că în timpul summitului G7 de luna trecută a declarat, potrivit presei, că peninsula ar trebui să rămână în componenţa Rusiei pentru că acolo toată lumea vorbeşte limba rusă. "Ce se va întâmpla începând de acum cu Crimeea? Nu pot spune", a declarat joi Trump, care a insistat că predecesorul său democrat Barack Obama este de vină că Rusia a invadat Crimeea.
Însă dincolo de declaraţiile lui Trump, administraţia sa a menţinut linia dură faţă de Rusia începută în ultimii ani ai mandatului lui Obama şi "a mers chiar mai departe" uneori, cum a fost cazul cu "decizia de a oferi ajutor militar letal Ucrainei", aminteşte Pifer.
În aprilie, Casa Albă a adoptat cea mai dură măsură de până acum, sancţionând şapte oligarhi şi 17 funcţionari ruşi, între ei, pe ginerele lui Putin; însă Trump a blocat chiar în această lună o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei pe care ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, le anunţase cu o zi înainte şi care aveau legătură cu implicarea Rusiei în conflictul din Siria. Şi cu toate că SUA au reacţionat la presupusul atac comis de Rusia împotriva fostului spion rus Serghei Skipral, expulzând 60 de funcţionari ai acestei ţări, Trump s-a enervat când a aflat că răspunsul guvernului său a fost mult mai dur decât cel al ţărilor europene.
"Aceste incidente conturează un profil îngrijorător al unui preşedinte care nu se află în armonie cu propria administraţie, în ajunul unui summit cu Putin ale cărui obiective nu sunt clare", a scris analistul Brian O'Toole, de la Atlantic Council, pe pagina web a acestui centru.
Pe de altă parte, summitul de la Helsinki pare a fi ocazia perfectă pentru Moscova de a imprima un nou curs relaţiilor deteriorate cu Washingtonul, cu toate că optimismul se remarcă prin absenţă, notează cu ironie EFE, motivul fiind - potrivit sursei citate - "bagajul" cu care sosesc ambii lideri în capitala finlandeză.
Iar aceasta se reflectă în puţinele aşteptări pe care le are opinia publică rusă înaintea reuniunii de la Helsinki, după cum o demonstrează un sondaj recent, în care doar 33% dintre ruşi au declarat că se aşteaptă la rezultate pozitive. Majoritatea absolută a participanţilor la sondaj - 56% - nu se aşteaptă la niciun progres semnificativ la discuţiile dintre Putin şi Trump. Anexarea Crimeii, conflictul din estul Ucrainei, intervenţia militară rusă în Siria, ancheta privind presupusul amestec rus în alegerile prezidenţiale din SUA în urma cărora Trump a ajuns la Casa Albă, sancţiuni şi expulzări reciproce de diplomaţi sunt doar o parte dintre problemele care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington.
Însă în cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
"Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe", a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina. "Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile" impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ. În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că "a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior".
Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale. Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă. În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea "vinde" drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
#Ucraina lansează cu succes racheta avansată Neptun, afirmă Zelenski
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunțat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski. 'Este o nouă rachetă ucraineană, o lovitură precisă. Raza sa de acțiune este de 1.000 de kilometri', a scris Zelenski pe Telegram, fără a oferi alte detalii despre desfășurare. Zelenski s-ar fi
Generalul american Keith Kellogg, numit trimis special în Ucraina
Generalul american Keith Kellogg a fost numit trimis special în Ucraina, a anunțat sâmbătă președintele SUA, Donald Trump, pe rețeaua sa Truth Social. 'Generalul Kellogg, un expert militar extrem de respectat, va trata direct cu președintele Zelenski și cu conducerea ucraineană. Îi cunoaște bine și au împreună o rel
#Ucraina/Macron preconizează o forță de menținere a păcii de 'câteva mii' de soldați per țară, fără permisiunea Rusiei
Președintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forță de menținere a păcii în Ucraina ar fi formată din 'câteva mii de oameni pentru fiecare țară' și nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmite EFE. Într-un interviu publicat online sâmbătă seară de mai multe media regionale franceze, Macr
SUA au lansat o acțiune militară împotriva grupării rebele houthi din Yemen
Statele Unite au întreprins o 'acțiune militară decisivă și puternică' împotriva grupării rebele houthi din Yemen, a anunțat sâmbătă președintele Donald Trump pe rețeaua sa Truth Social. 'Astăzi, am ordonat armatei Statelor Unite să lanseze o acțiune militară decisivă și puternică împotriva teroriștilor hout
Protest la Berlin împotriva ridicării limitelor privind cheltuielile pentru apărare
Aproximativ o mie de persoane au manifestat sâmbătă la Berlin împotriva pactului conservatorilor, social-democraților și verzilor de a reforma Constituția astfel încât să poată fi contractate datorii practic nelimitate pentru apărarea UE, transmite EFE. 'Nu modificării Constituției, nu reînarmării. Negociați &
Kosovo/ Comisia electorală validează victoria partidului premierului în exercițiu, dar fără o majoritate absolută
La mai bine de o lună de la alegerile legislative din Kosovo, rezultatele oficiale publicate sâmbătă după-amiază confirmă victoria partidului premierului în exercițiu, Albin Kurti, dar fără o majoritate care i-ar permite să guverneze fără o coaliție, transmite France Presse. Numărarea voturilor a durat foarte mult timp, în sp
Trump dezminte că emisarul său Witkoff a trebuit să aștepte mai multe ore pentru a vorbi cu Putin
Președintele american, Donald Trump, a calificat sâmbătă drept 'foarte productivă' vizita în Rusia a trimisului special al SUA Steve Witkoff și a dezmințit că acesta a trebuit să aștepte mai multe ore pentru a vorbi cu președintele rus Vladimir Putin, relatează EFE. 'Știri false, ca de obicei, din nou! De ce nu pot fi s
Protest împotriva lui Viktor Orban, la Budapesta
Zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Budapesta împotriva premierului Viktor Orban, fluturând drapelul național, în timp ce liderul partidului de opoziție Tisza, aflat în plină ascensiune, a promis să facă Ungaria parte dintr-o Europă puternică și să pună capăt celor 15 ani de guvernare ai lui Orban, relatează Reuters.
VIDEO 'Coaliția voluntarilor' intră în 'faza operațională' și îl va presa pe Putin să negocieze încetarea războiului din #Ucraina
Așa-numita 'Coaliție a voluntarilor', formată din 26 de țări aliate și reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO, și-a început sâmbătă 'faza operațională' și a convenit să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a-l forța pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să negocieze încetarea războiului din Ucraina, transmite EFE.
VIDEO Premierul ungar, Viktor Orban, promite o reprimare rapidă a mass-media și ONG-urilor care au primit finanțare externă
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a promis sâmbătă că va lua măsuri drastice împotriva politicienilor și jurnaliștilor care primesc finanțare externă și a exclus din nou aderarea Ucrainei la UE, relatează Reuters. În cadrul unui miting organizat la Budapesta cu ocazia Zilei Naționale a Ungariei, Orban a declarat că a sosit mo
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a părăsit temporar Franța pentru Dubai, cu permisiunea autorităților (AFP)
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, care face obiectul unei anchete la Paris pentru complicitate la activități infracționale, a părăsit Franța sâmbătă cu permisiunea justiției, a aflat AFP din trei surse apropiate cazului. În urmă cu câteva zile, judecătorul de instrucție a acceptat cererea sa de schimbare a controlului judicia
Volodimir Zelenski numește o echipă de negociatori pentru eventuale convorbiri de pace
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a format o ''delegație'' pentru a conduce ''procesul de negociere pentru o pace justă'' cu Rusia, potrivit unui decret publicat sâmbătă, informează AFP. Șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, șeful diplomației Andrii Sibiga, ministrul apărării Rustem Ume
Italia nu intenționează să trimită soldați pe teren în #Ucraina, declară Giorgia Meloni
Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, a declarat sâmbătă șefa guvernului italian Giorgia Meloni, în urma unui summit virtual organizat de Regatul Unit cu liderii țărilor gata să garanteze securitatea unui eventual armistițiu cu Rusia, informează AFP. ''Șefa guvernului a confirmat că Italia intenționea
#Ucraina: Președintele Zelenski dezminte orice încercuire a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezmințit sâmbătă orice încercuire a trupelor Kievului în regiunea rusă Kursk, la o zi după un apel lansat de președintele american Donald Trump pentru ca Moscova să cruțe viața ''miilor de soldați'' ucraineni încercuiți pe front, informează AFP. ''Trup
#Ucraina: Mai devreme sau mai târziu, Putin va trebui să vină la masa negocierilor, declară premierul britanic
Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ''mai devreme sau mai târziu, să vină la masa'' negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer în deschiderea unui summit virtual la Londra, la care participă circa 25 de lideri aliați ai Ucrainei, informează AFP și Reuters. ''Dacă Putin vrea