Donald Trump "exportă" la Helsinki politica sa contradictorie faţă de Rusia

Preşedintele american Donald Trump ajunge luni la Helsinki, la prima sa întâlnire bilaterală cu omologul său rus Vladimir Putin, într-un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia şi sancţiunile administraţiei sale la adresa guvernării de la Moscova şi în umbra anchetei procurorului special Robert Mueller privind presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, comentează EFE.
După mai bine de un an de semnale contradictorii, marea întrebare pe care şi-o pun mulţi observatori este ce fel de abordare va avea Trump - care a părăsit duminică Marea Britanie - atunci când se va întâlni luni cu Putin în Helsinki şi dacă va reflecta retorica sa prietenoasă faţă de preşedintele rus sau linia dură a consilierilor săi.
"Dacă te afli la Moscova şi încerci să înţelegi politica SUA faţă de Rusia, nu ai o misiune uşoară", a declarat pentru EFE fostul diplomat american Steven Pifer, expert în Rusia, care activează la centrul de studii Brookings. "Marea majoritate" a responsabililor cu politica externă a SUA promovează "linia aparatului Partidului Republican" faţă de Rusia, adică o atitudine dură în ceea ce priveşte Ucraina, Siria şi presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a explicat Pifer. "Aceasta a fost politica ultimelor 18 luni, dar nu îmi este clar dacă Trump este întru totul de acord cu ea", a adăugat el, apreciind că "reticenţa preşedintelui de a-l critica pe Putin, când multe dintre acţiunile ruse din ultimul an şi jumătate merită să fie criticate, este un lucru extrem de deconcertant şi foarte greu de înţeles".
Încă din timpul campaniei electorale din 2016 Trump l-a elogiat în numeroase rânduri pe Putin şi a minimalizat posibilitatea ca Rusia să fi intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta să câştige, ajungând chiar să sfideze concluziile agenţiilor de informaţii americane. Trump a promis să abordeze această temă la Helsinki, dar nu pare să intenţioneze să insiste prea mult pe acest subiect dacă Putin va nega încă o dată orice fel de amestec, aşa cum a făcut-o pe parcursul a două întâlniri între cei doi, în iulie 2017 în Germania şi în noiembrie în Vietnam.
"Este posibil (ca Putin) să nege. Tot ceea ce pot spune este 'ai făcut-o?' şi 'să n-o mai faci', dar poate nega", a declarat Trump într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi la Bruxelles. Agenţiile de informaţii americane se tem şi de un posibil amestec rus în alegerile legislative din noiembrie din SUA, însă Trump nu a lămurit dacă împărtăşeşte această îngrijorare. "Preşedintele discută despre acest subiect în felul său", l-a apărat săptămâna trecută ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman.
Disconfortul lui Trump în privinţa acestui subiect pare să se datoreze frustrării sale faţă de ancheta procurorului special Robert Mueller privind amestecul electoral rus, anchetă care continuă şi pe care preşedintele american o consideră "o vânătoare de vrăjitoare" care îl vizează. Dar aceasta nu explică întru totul alte comentarii ale lui Trump, cum ar fi insistenţa sa ca Rusia să revină în G7, for din care a fost exclusă în 2014 după ce a anexat provincia ucraineană Crimeea.
Unii observatori se tem chiar că Trump ar putea schimba poziţia oficială a SUA faţă de Crimeea, dat fiind că în timpul summitului G7 de luna trecută a declarat, potrivit presei, că peninsula ar trebui să rămână în componenţa Rusiei pentru că acolo toată lumea vorbeşte limba rusă. "Ce se va întâmpla începând de acum cu Crimeea? Nu pot spune", a declarat joi Trump, care a insistat că predecesorul său democrat Barack Obama este de vină că Rusia a invadat Crimeea.
Însă dincolo de declaraţiile lui Trump, administraţia sa a menţinut linia dură faţă de Rusia începută în ultimii ani ai mandatului lui Obama şi "a mers chiar mai departe" uneori, cum a fost cazul cu "decizia de a oferi ajutor militar letal Ucrainei", aminteşte Pifer.
În aprilie, Casa Albă a adoptat cea mai dură măsură de până acum, sancţionând şapte oligarhi şi 17 funcţionari ruşi, între ei, pe ginerele lui Putin; însă Trump a blocat chiar în această lună o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei pe care ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, le anunţase cu o zi înainte şi care aveau legătură cu implicarea Rusiei în conflictul din Siria. Şi cu toate că SUA au reacţionat la presupusul atac comis de Rusia împotriva fostului spion rus Serghei Skipral, expulzând 60 de funcţionari ai acestei ţări, Trump s-a enervat când a aflat că răspunsul guvernului său a fost mult mai dur decât cel al ţărilor europene.
"Aceste incidente conturează un profil îngrijorător al unui preşedinte care nu se află în armonie cu propria administraţie, în ajunul unui summit cu Putin ale cărui obiective nu sunt clare", a scris analistul Brian O'Toole, de la Atlantic Council, pe pagina web a acestui centru.
Pe de altă parte, summitul de la Helsinki pare a fi ocazia perfectă pentru Moscova de a imprima un nou curs relaţiilor deteriorate cu Washingtonul, cu toate că optimismul se remarcă prin absenţă, notează cu ironie EFE, motivul fiind - potrivit sursei citate - "bagajul" cu care sosesc ambii lideri în capitala finlandeză.
Iar aceasta se reflectă în puţinele aşteptări pe care le are opinia publică rusă înaintea reuniunii de la Helsinki, după cum o demonstrează un sondaj recent, în care doar 33% dintre ruşi au declarat că se aşteaptă la rezultate pozitive. Majoritatea absolută a participanţilor la sondaj - 56% - nu se aşteaptă la niciun progres semnificativ la discuţiile dintre Putin şi Trump. Anexarea Crimeii, conflictul din estul Ucrainei, intervenţia militară rusă în Siria, ancheta privind presupusul amestec rus în alegerile prezidenţiale din SUA în urma cărora Trump a ajuns la Casa Albă, sancţiuni şi expulzări reciproce de diplomaţi sunt doar o parte dintre problemele care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington.
Însă în cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
"Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe", a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina. "Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile" impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ. În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că "a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior".
Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale. Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă. În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea "vinde" drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Israel: Șeful Shin Bet afirmă că demiterea sa nu are legătură cu atacul Hamas
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmite AFP. 'În calitate de șef al
Yemen: Houthi revendică un atac împotriva portavionului USS Truman în Marea Roșie
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva unui portavion american în Marea Roșie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite și care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulți lideri ai rebelilor, transmite AFP.
Israel: Netanyahu anunță că îl va demite pe șeful serviciului de securitate internă Shin Bet
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că îl va demite pe șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet), Ronen Bar, evocând o 'lipsă de încredere' în acesta, transmite AFP. 'Am decis să propun guvernului încheierea mandatului șefului Shin Bet', a anunțat duminică Netanyahu &icir
#Ucraina: Zelenski a numit un nou șef de Stat Major general al armatei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul de divizie Andrii Hnatov șef al Statului Major general al armatei, informează Reuters și dpa. Un decret publicat pe site-ul administrației prezidențiale anunță că generalul Hnatov, adjunctul șefului de Stat Major, îl va înlocui pe general-locotenentul Anatoli
Erdogan a discutat cu Trump despre Ucraina, Siria și achizițiile militare, anunță președinția turcă
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avut o convorbire telefonică cu omologul său american Donald Trump, cu care a discutat eforturile vizând încheierea războiului din Ucraina și cele de refacere a stabilității în Siria, a anunțat duminică administrația prezidențială de la Ankara, transmit Reuters și AFP. Cu acest prilej,
Loviturile americane asupra Yemenului au ucis ''mai mulți lideri houthi'', afirmă Casa Albă
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit AFP. Într-un al doilea interviu, acordat Fox News, Waltz a afirmat că SUA i-au lovit p
#Ucraina: Emisarul american Witkoff spune că se așteaptă la o discuție Trump-Putin săptămâna viitoare
Emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat duminică la CNN că se așteaptă ca președintele american să poarte o discuție cu omologul său rus Vladimir Putin în cursul săptămânii viitoare despre căile de a se pune capăt războiului din Ucraina, transmite Reuters. Vorbind după ce a avut discuții pe care le-a calificat drept po
Incendiu într-un club din Macedonia de Nord: Bilanțul a crescut la 59 de morți; 4 mandate de arestare emise
Cel puțin 59 de persoane au murit și peste 150 au fost rănite în incendiul izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică într-un club de noapte din Macedonia de Nord, a declarat ministrul de interne Pance Toskovski, precizând că au fost emise mandate de arestare pe numele a patru persoane în cadrul anchetei privind cauzele tragediei
SUA: Trump a vrut să folosească o lege din 1798 pentru a expulza o bandă de traficanți venezueleni
Președintele american Donald Trump, în încercarea de a expulza presupuși membri ai unei bande venezuelene de traficanți de droguri, a invocat sâmbătă o lege din 1798, folosită ultima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva rezidenților japonezi, însă decizia sa a fost blocată de un judecător, relatează AFP.
Rusia afirmă că a cerut Statelor Unite să nu folosească forța în Yemen
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a spus omologul său american Marco Rubio, într-o convorbire telefonică sâmbătă, că toate părțile ar trebui să se abțină de la folosirea forței în Yemen și să înceapă un ''dialog politic'', relatează AFP, Reuters și EFE. ''Serghei Lavrov a subliniat necesi
Xi Jinping a respins invitația de a participa la Bruxelles la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice UE-China
Președintele chinez Xi Jinping a refuzat invitația de a merge la Bruxelles pentru a participa la un summit care marchează 50 de ani de relații diplomatice UE-China, a informat duminică publicația britanică Financial Times (FT), relatează Reuters. Beijingul le-a spus oficialilor UE că premierul chinez Li Qiang se va întâlni cu preșe
Teheranul îi răspunde lui Trump că Statele Unite ''nu au dreptul să dicteze'' politica externă a Iranului
Statele Unite ale Americii ''nu au dreptul să dicteze'' politica externă a Iranului, a declarat duminică șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, în urma unui mesaj al președintelui american Donald Trump prin care a cerut Iranului să înceteze ''imediat'' sprijinul pentru rebelii houthi din Yemen, relatează AFP.
Rubio și Lavrov au discutat ''următoarele etape'' privind încheierea războiului din #Ucraina
Secretarul de stat american Marco Rubio și omologul său rus Serghei Lavrov au discutat sâmbătă la telefon în legătură cu ''următoarele etape'' în negocierile lor care vizează încheierea războiului din Ucraina, a anunțat Departamentul de Stat al SUA, relatează AFP. Șefii diplomațiilor americană și rusă
#Ucraina lansează cu succes racheta avansată Neptun, afirmă Zelenski
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunțat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski. 'Este o nouă rachetă ucraineană, o lovitură precisă. Raza sa de acțiune este de 1.000 de kilometri', a scris Zelenski pe Telegram, fără a oferi alte detalii despre desfășurare. Zelenski s-ar fi
Generalul american Keith Kellogg, numit trimis special în Ucraina
Generalul american Keith Kellogg a fost numit trimis special în Ucraina, a anunțat sâmbătă președintele SUA, Donald Trump, pe rețeaua sa Truth Social. 'Generalul Kellogg, un expert militar extrem de respectat, va trata direct cu președintele Zelenski și cu conducerea ucraineană. Îi cunoaște bine și au împreună o rel