Acuzaţiile de corupţie care au dus la suspendarea, marţi, a guvernatorului Băncii Centrale a Letoniei ar putea face parte dintr-o campanie de dezinformare vizând destrămarea încrederii în această ţară şi influenţarea alegerilor legislative din octombrie, consideră Ministerul leton al Apărării, transmite Reuters.

Un comunicat al ministerului nu precizează cine s-ar putea afla în spatele acestei "masive operaţiuni informaţionale din exterior", dar notează că operaţiunea semnalată este "identică din punct de vedere al structurii şi execuţiei" cu campaniile care au precedat alegerile din Franţa, Germania şi SUA.

Acele campanii au fost imputate Rusiei, care a respins că ar fi intervenit în alegeri în Occident, iar oficiali ruşi nu au comentat deocamdată noile informaţii, menţionează Reuters.

Comunicatul ministerului, difuzat în engleză, vine pe fondul unui scandal de corupţie care a zdruncinat sectorul financiar al statului baltic membru al zonei euro şi care continuă să aibă strânse legături cu Rusia.

Reţinut în weekend de Agenţia anticorupţie a ţării, sub suspiciunea că a solicitat mită, şi eliberat luni, guvernatorul Băncii Centrale a Letoniei, Ilmars Rimsevics, a declarat marţi că nu va demisiona, afirmând că nu este vinovat şi că este victima unei campanii de discreditare. Reţinerea guvernatorului a avut loc după un raport al Trezoreriei SUA referitor la "spălare de bani instituţionalizată" la a treia mare bancă din Letonia, ABLV, inclusiv tranzacţii care au legătură cu Coreea de Nord.

Sistemul financiar leton a generat de-a lungul timpul preocupare, legat mai ales de nivelul şi sursa depozitelor non-rezidenţilor, majoritatea din Rusia şi alte foste state sovietice. Din cauza acestor temeri, unele state, cum ar fi Franţa, au cerut întârzierea aderării Letoniei la zona euro. Ţara a intrat în zona euro conform calendarului de aderare, la 1 ianuarie 2004. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)