Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a solicitat o întâlnire la Consiliul Superior al Magistraturii pentru clarificări legislative, după ce 37 de magistrați au chemat în judecată AEP, cerând sume în valoare totală de 5,5 milioane lei.

Magistrații respectivi contestă faptul că nu au mai fost nominalizați ca președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție din mai multe județe, a declarat președintele AEP într-o conferință de presă susținută marți la sediul instituției.

Țuțuianu a adăugat că este vorba despre 37 de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată din România, prin care reclamanții au contestat hotărârile Biroului Electoral Central privind desființarea unor birouri electorale de circumscripție, în perioada 2024-2025.

'Reclamanții (...) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe - vorbim aici de campaniile din 2024-2025 - și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român', a spus Țuțuianu.

Magistrații respectivi au chemat în judecată AEP sub pretextul că ar fi continuator de drept al Biroului Electoral Central, dar și Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul, prefecții sau alte instituții ale statului român.

Ei solicită acordarea drepturilor bănești, constând în: indemnizație pe zi de activitate (aproximativ 30.000 de lei/ persoană pe o campanie electorală), plata unei diurne de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară, plata de dobânzi penalizatoare, plata de cheltuieli de judecată și actualizarea acestor sume cu rata inflației.

'Totalul sumelor solicitate - este un calcul provizoriu, pentru că timpul trece și eventuale dobânzi accesorii curg - este de 5,5 milioane de lei', a precizat Țuțuianu.

În cazul a 24 de dosare soluționate la fond s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a AEP, iar în alte cinci dosare instanțele au apreciat că AEP are calitate procesuală pasivă în cauză. Un dosar a fost suspendat, iar un dosar este soluționat în fond la Înalta Curte de Casație și Justiție.

'Partea bună pentru AEP este că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu avem calitate procesuală pasivă în aceste cauze. Patru dosare aflate în fond sunt în curs de soluționare, sunt în faza de administrare a probelor și două dosare soluționate inițial în defavoarea AEP, câștigate ulterior în recurs. Faptul că AEP a invocat o excepție și a fost admisă nu înseamnă că n-ar putea răspunde statul român. Știți foarte bine, statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor. Vom vedea care va fi finalul acestor procese', a afirmat președintele AEP.

El a menționat că a solicitat CSM o întâlnire, apreciind că este necesară o clarificare legislativă pe acest subiect, pentru a evita repetarea unor astfel de situații la alegerile următoare. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Regulamentul privind publicitatea politică, supus dezbaterii; acesta prevede amenzi de până la 6% din cifra de afaceri

* Țuțuianu (AEP): 181 de partide, sancționate pentru nereguli în perioada 2023-2024; amenzi de 4,3 milioane lei