Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, anunță că a fost finalizat proiectul legii de punere în aplicare a regulamentului UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică.

El a menționat că, prin proiectul lansat marți în transparență decizională, se asigură o 'împărțire clară a responsabilităților' între instituțiile statului și se introduc sancțiuni 'severe' pentru cei care 'încearcă să ascundă sursa banilor din spatele' mesajelor politice.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul AEP, Țuțuianu a subliniat că proiectul prevede sancțiuni 'foarte mari', care ajung să se aplice procentual cifrei de afaceri sau veniturilor sponsorilor ori furnizorilor de servicii de publicitate politică. În perioada campaniilor electorale, limita amenzii va fi majorată cu 50%.

'Amenzile pornesc de la 5.000-7.500 de lei până la 6% din venitul anual sau bugetul anual sau 6% din cifra de afaceri anuală, la nivel mondial, din exercițiul financiar precedent', a precizat el.

Refuzul de a se supune inspecției AEP sau de a opri o reclamă ilegală se va sancționa cu 100.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Dispozițiile vor putea fi contestate, printr-o procedură rapidă, la Curtea de Apel București.

Măsurile se vor aplica tuturor celor care oferă sau publică reclamă politică în România sau reprezentanților stabiliți în țara noastră. Printre destinatarii normei juridice se numără: sponsorii (partidele politice, ONG-urile, candidații independenți), furnizorii de servicii de publicitate politică (agențiile de marketing politic, firmele de PR, consultanții politic, designerii grafici), editorii de publicitate politică (posturi tv sau radio, site-uri de știri, platforme digitale precum Facebook, Google, TikTok sau Youtube).

'Propunerea pe care o facem nu este aceea de a crea o instituție nouă, ci de a partaja competențele între instituții care există în spațiul administrativ românesc, și anume: AEP, CNA, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații', a explicat Țuțuianu.

Astfel, AEP va urmări publicitatea politică outdoor, tipăriturile de orice fel, publicitatea online (mai puțin serviciile media audiovizuale), platformele de socializare (doar postările statice, nu și pe cele care conțin mesaje audio-video).

CNA va fi 'arbitrul' conținutului audio-video, verificând modul în care sunt îndeplinite obligațiile de transparență pentru serviciile de publicitate politică pe televiziuni, posturi radio, platforme de partajare a materialelor video (Youtube, TikTok) și platforme de socializare (Facebook, Instagram).

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va verifica modul în care sunt utilizate datele cetățenilor în procesul de țintire (targetting) și profilare, pentru a opri manipularea psihologică.

ANCOM va asigura comunicarea transfrontalieră pentru a investiga presupuse încălcări ale regulamentului de către platformele mari.

Va exista de asemenea un comitet de coordonare format din președinții celor patru instituții. Aceștia vor lucra pe o platformă informatică securizată, care urmează să fie dezvoltată cu sprijinul STS.

'Firmele de publicitate din afara UE trebuie să aibă un reprezentant legal în România. Dacă vor să vândă publicitate politică în spațiul UE și nu au sediu în UE vor depune o cerere la AEP, pentru înregistrarea unui reprezentant legal. Ne-am propus ca în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, să realizăm un registru online al reprezentanților legali, care să fie public și actualizat permanent', a spus președintele AEP.

El a adăugat că proiectul a fost elaborat în colaborare cu: ANCOM, CNA, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

'Regulamentul UE 2024/900 a intrat în vigoare la data de 10 octombrie 2025. Statele membre trebuie să ia anumite măsuri, să desemneze autorități naționale responsabile. Am fost întrebați de Comisia Europeană cu privire la stadiul de elaborare a actului normativ intern. Am răspuns că în această lună îl vom pune în transparență și îl vom pune astăzi. Nouă state europene au adoptat reglementări naționale proprii. Este vorba de Lituania, Slovenia, Cehia, Danemarca, Croația, Finlanda, Suedia și Irlanda', a menționat el.

Țuțuianu a apreciat că arhitectura actuală a sistemului electoral este 'depășită' și și-a atins 'limitele de funcționare eficientă și sustenabilitate', fiind necesară o 'reformă coerentă și o reconfigurare' la nivel legislativ și instituțional. El a adăugat că acest punct de vedere este împărtășit de AEP, dar și de partidele politice.

'Reforma cadrului legislativ electoral este începută, am constituit grupuri de lucru interne responsabile de elaborarea principalelor proiecte de lege. De asemenea, am constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai universităților prestigioase din România, desemnați de conducerile acestor universități, specialiști în drept constituțional, în drept administrativ, în științe politice (...), am purtat discuții cu societatea civilă și am avut discuții cu grupurile politice parlamentare', a detaliat el.

Totodată, în cursul săptămânii viitoare urmează să fie finalizat proiectul legii partidelor politice.

'Urmează să discutăm pe marginea acestui proiect cu partidele politice parlamentare și în momentul în care vom avea și un guvern, care ar putea să preia proiectul de lege, îl vom pune în transparență, pentru ca toți cei interesați să se poată exprima', a spus el.

Proiectul legii de organizare și funcționare a AEP va fi gata peste aproximativ două săptămâni, iar proiectul legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale ar putea fi finalizat până pe 28-29 iulie.

Președintele AEP a atras atenția și asupra faptului că, în baza unei decizii a Consiliului UE, a fost modificat actul electoral european, pentru a permite votul prin delegat în Parlamentul European.

'Această decizie permite membrelor PE să își delege votul unui alt coleg în caz de sarcină avansată sau lăuzie. România va trebui să ia măsuri pentru acceptarea la nivel național a acestei decizii, urmând ca AEP să elaboreze un proiect de lege în acest sens. Nu este un lucru foarte complicat și va fi finalizat și acest proiect în cursul lunii iulie', a afirmat Țuțuianu. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Țuțuianu (AEP): 181 de partide, sancționate pentru nereguli în perioada 2023-2024; amenzi de 4,3 milioane lei

* Țuțuianu vrea să discute cu CSM, după ce 37 de magistrați au dat în judecată AEP, solicitând 5,5 milioane lei