Traficul de minori, abuzul și exploatarea sexuală a copiilor în mediul online sunt printre cele mai grave crime, a declarat, joi, șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, la ceremonia prilejuită de dialogul anual privind Programul-cadru pentru protecția copilului derulat de România și Statele Unite ale Americii.

'În spatele fiecărui rând din acest parteneriat se află copii care trebuie protejați. Traficul de minori, abuzul și exploatarea sexuală a copiilor în mediul online sunt printre cele mai grave crime pe care o societate le poate tolera, asta pentru că se întâmplă în categorii care nu se pot apăra singure și de cele mai multe ori se întâmplă în tăcere. Parteneriatul-cadru pentru protecția copilului dintre România și Statele Unite, semnat în septembrie 2024, pe o perioadă de 5 ani, cu un buget de 12,5 milioane de dolari, există tocmai pentru a răspunde acestor provocări. Obiectivul său este multiplu - prevenire, protecție, urmărire penală și cooperare, iar cel mai vizibil rezultat al său va fi centrul național din cadrul Poliției Române care transformă sesizările, inclusiv pe cele primite din Statele Unite, în dosare penale, în arestări și copii salvați', a subliniat Mihai Jurca.

El a adăugat că, atunci când o țară decide să investească în protecția copiilor altei țări, nu este o simplă finanțare, ci semnalul cel mai puternic că sunt împărtășite valori comune.

'Datorăm Statelor Unite mai mult decât recunoștință, datorăm sinceritate. Cel mai respectuos lucru pe care îl putem spune unui partener care ne-a ajutat să construim capacitate instituțională este că am crescut. Consolidarea instituțiilor noastre de bază nu mai poate fi obiectul finanțării externe. Este responsabilitatea noastră. Ne-o asumăm și o finanțăm. Când acest parteneriat se va încheia peste 5 ani avem datoria să menținem în funcție, din bugetul nostru, tot ceea ce acest parteneriat a creat', a subliniat Jurca.

Președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, deputata Diana Tușa, a menționat că, pentru ea, cele mai importante au fost întâlnirile cu supraviețuitorii traficului de persoane.

'Unele dintre aceste victime au fost recrutate când erau copii. Unele dinte ele, la rândul lor, au fost forțate să recruteze alți copii. Numitorul comun este că, după ce au fost eliberate din exploatare, ele au ajuns în contact cu instituțiile statului. Și, din păcate, cele mai frecvente povești pe care le-am auzit au fost despre eșecuri dureroase ale sistemului. Victime ale căror dosare s-au prescris după 12 ani, victime condamnate pentru fapte comise cât timp erau în exploatare și exonerate abia după ce au petrecut un timp în detenție, victime trimise de la o instituție la alta pentru a-și accesa drepturile, victime exploatate ani de zile, ai căror copii au fost martori ai abuzurilor, fără a beneficia însă de vreo compensație. Victime revictimizate exact de sistemul care trebuia să le protejeze', a afirmat Tușa.

Ea a precizat că traficul de minori este una dintre cele 'mai odioase' forme de exploatare, de criminalitate.

'A privi un copil ca pe o marfă, ca pe un bun care poate fi vândut și obținut profit este de neconceput pentru orice om normal. Din păcate, însă, această realitate există. Dacă nu reușim să ne mobilizăm pentru a rezolva astfel de probleme, atunci cred că trebuie să ne punem întrebări serioase cu privire la rolul nostru. Dacă găsim explicații în a pasa responsabilitatea de la unii la alții fără a acționa, atunci este foarte clar că trebuie să ne regândim prioritățile', a evidențiat parlamentara.

Niciun copil din România nu trebuie să fie singur în fața unui traficant, nici în stradă, nici în familie, nici pe interne, a punctat, la rândul său, președintele Comitetului interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane, Valentin Vătăjelu.

'Vorbim astăzi despre acest fenomen, dar mai mult decât atât vorbim despre copiii care ajung să fie exploatați, manipulați, vânduți sau reduși la tăcere. Niciun copil din România nu trebuie să fie singur în fața unui traficant. Nici în stradă, nici în familie, nici pe internet. Aceasta este responsabilitatea statului român, nu doar a unei instituții, nu doar a Poliției, nu doar a procurorilor, nu doar a serviciilor sociale sau a școlii, este o responsabilitate a noastră comună, iar Guvernul României își asumă această responsabilitate. Vreau să transmit un mesaj clar: nu mai este suficient să spunem că traficul de minori este o prioritate, trebuie să se vadă că este o prioritate, în decizii, în coordonare, în anchete, în servicii pentru victime, în finanțarea acestora, în rezultate', a transmis Vătăjelu.

El a menționat că acest parteneriat cu Statele Unite obligă instituțiile să treacă de la intenții la acțiune, de la discuții la proceduri clare.

'Acest parteneriat nu este un exercițiu diplomatic, nu este o fotografie de grup, nu este un proiect care trebuia bifat. Este un test de capacitate pentru statul român. Este un test simplu. Putem sau nu putem să protejăm mai bine copiii vulnerabili. Putem sau nu putem să identificăm mai repede victimele. Putem sau nu putem să investigăm mai eficient rețelele. Putem sau nu putem să aducem mai mulți traficanți în fața Justiției. Putem sau nu putem să construim servicii reale pentru copiii care au trecut prin traumă. Răspunsul Guvernului este da, putem și da, vom face. Dar trebuie să fim sinceri. Statul român are încă probleme de coordonare. Uneori intervenim prea târziu, uneori instituțiile nu vorbesc suficient între ele, uneori copilul este plimbat între proceduri, în loc ca procedurile să se miște în jurul copilului. (...) Iar asta trebuie schimbat. Schimbarea începe cu o idee simplă - copilul nu trebuie să dovedească că este o victimă, statul trebuie să fie capabil să vadă semnele, să acționeze rapid și să protejeze fără ezitare', a punctat Vătăjelu. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)