Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat marți, în cadrul Black Sea and Balkans Security Forum, că România se numără printre statele de pe Flancul Estic care au înregistrat cele mai multe încălcări ale spațiului aerian, în special din cauza incidentelor cu drone.

'România este printre țările de pe Flancul estic care au avut cele mai multe încălcări ale spațiului aerian național, așadar pentru noi nu este doar o chestiune de a ne apăra propriul teritoriu, Flancul estic, dar și punctual avem nevoie să ne concentrăm cu investițiile în cele mai vulnerabile locuri - Dunărea și Marea Neagră', a afirmat ministrul interimar.

Țoiu a subliniat importanța securității în regiunea Mării Negre și a Deltei Dunării.

'Trebuie să înțelegem că - și aici salut contribuția Germaniei la discuțiile de azi - atunci când vorbim despre Marea Neagră și Delta Dunării, trebuie să ne asigurăm că sunt protejate și vor fi protejate și în viitor', a afirmat ministrul interimar.

Ea a reiterat că proiectul hubului de securitate la Marea Neagră, propus de România, trebuie să fie o prioritate în următoarea alocare bugetară a Uniunii Europene. 'Vedem o abordare politică coordonată în această direcție', a adăugat Țoiu.

Ministrul a amintit și că miercuri, la București, va avea loc Summitul B9, dedicat consolidării și coordonării inițiativelor regionale. Formatul, creat la un an de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, este coprezidat de România și Polonia.

'Suntem printre statele care au înțeles imediat că acest lucru (anexarea ilegală - n.r.) va fi o amenințare pentru noi, pentru continent și trebuie să ne coordonăm', a arătat ea.

Țoiu a precizat că România și Polonia sunt statele care au înregistrat cele mai multe încălcări ale spațiului aerian de către drone ce survolează Ucraina aflată în război.

Ea s-a referit și la reacția internațională privind anexarea ilegală a Crimeei, în urmă cu 12 ani.

'Este clar că dacă comunitatea internațională ar fi avut un răspuns mai ferm atunci în sancțiuni, nu neapărat militar, poate nu am fi azi în această situație. Nu putem schimba lucrurile de atunci, dar cred că atunci a contat și cererea de energie din Rusia și cred că acest lucru a influențat duritatea reacției noastre în ceea ce privește sancțiunile', a spus ministrul.

Ea a subliniat că, în ciuda acțiunilor Rusiei, UE și NATO s-au consolidat.

'Este o abordare strategică pe termen lung a Rusiei de a încerca să destabilizeze sau să creeze vulnerabilități în Uniunea Europeană, în NATO. Deci pentru ei inclusiv presiunea continuă, dată de războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei, asupra NATO, asupra structurii Uniunii Europene este în sine parte a ceea ce își doresc. La patru ani de la începerea războiului, spun că (Rusia - n.r.) a vrut să slăbească NATO. Mâine o să îl primim pe președintele Finlandei, pentru că Finlanda a vrut să fie membră NATO', a mai declarat Oana Țoiu. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)