Planul de acțiune strategică al Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru anul 2026 a fost aprobat prin ordinul președintelui instituției, Adrian Țuțuianu. Documentul stabilește calendarul pentru modernizarea legislației electorale, astfel încât până la sfârșitul lunii mai să fie finalizate proiectele de lege privind partidele politice, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, organizarea AEP și publicitatea politică, iar până în octombrie - Codul electoral.

'Prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a fost aprobat Planul de acțiune strategică al AEP pentru anul 2026, care stabilește direcțiile prioritare de reformă instituțională, actualizare normativă, digitalizare, asigurarea integrității finanțării partidelor politice și consolidarea cooperării interinstituționale și internaționale. În acest sens, au fost constituite grupuri de lucru interne responsabile de elaborarea principalelor proiecte de acte normative necesare modernizării cadrului legislativ electoral și consolidării instituționale a autorității', se arată într-un comunicat al AEP transmis joi.

Președintele AEP a avut deja prima întâlnire cu specialiștii implicați, stabilind prioritățile și calendarul pentru 2026. Până la finalul lunii mai, grupurile de lucru trebuie să finalizeze patru proiecte legislative: Legea partidelor politice; Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale; Legea privind organizarea și funcționarea AEP; Legea pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența și direcționarea publicității politice.

În perioada iunie - octombrie 2026, AEP va elabora proiectul Codului electoral, 'un demers esențial pentru armonizarea și modernizarea legislației electorale din România, prin integrarea într-un cadru unitar a normelor privind alegerile locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare și referendumurile'.

Potrivit instituției, întregul proces legislativ face parte din strategia AEP pentru 2026, 'orientată către reformă, eficiență administrativă, transparență și aliniere la standardele europene și internaționale în materie electorală'.

'Anul 2026 este, fără îndoială, un an al marilor proiecte legislative pentru Autoritatea Electorală Permanentă. Ne propunem să construim o instituție puternică, modernă și respectată care să garanteze integritatea proceselor electorale și încrederea cetățenilor în democrație. Analizăm atent legislația electorală și bunele practici din state europene și din alte democrații consolidate, pentru ca și România să beneficieze de un cadru normativ modern, eficient și aliniat standardelor internaționale. Obiectivul nostru este clar: o legislație electorală transparentă și adaptată realităților actuale', a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu, conform sursei citate.

Planul de acțiune strategică pentru acest an mai cuprinde, printre altele, finalizarea procesului de reorganizare a Autorității Electorale Permanente, elaborarea proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului, finalizarea procedurilor de control privind finanțarea activității curente a partidelor politice pentru perioada 2023-2025 și întocmirea rapoartelor de control.

AEP își propune și modernizarea infrastructurii informaționale și digitalizarea Autorității, cu accent pe securitate cibernetică, implementarea unui sistem integrat de management al documentelor și asigurarea interoperabilității bazelor de date, inițierea și derularea procedurilor legale de achiziție publică pentru mentenanța sistemului informatic pentru procesele electorale, precum și implementarea unui sistem informatic pentru gestionarea și verificarea listelor de susținători și a unor instrumente de verificare automată a datelor, care să identifice duplicatele, inadvertențele sau informațiile incomplete.

Planul mai prevede inițierea procedurilor de achiziție publică pentru un sistem securizat de control al accesului în instituție, precum și furnizarea și instalarea unui sistem de telefonie fixă; relocarea sediilor structurilor județene în imobile aparținând instituțiilor publice, cu scopul optimizării costurilor de funcționare și administrare; modernizarea secțiilor de vot, a cabinelor și a urnelor.

AEP își mai propune formarea și instruirea personalului, stabilirea necesarului de resurse logistice și mijloace tehnice destinate organizării alegerilor parțiale pentru anul 2026, accesarea fondurilor europene, precum și operaționalizarea Centrului Expert Electoral.

Un alt obiectiv al AEP este reluarea publicării periodice a Revistei Române de Studii Electorale și elaborarea și implementarea unui program de educație electorală.

Cooperarea interinstituțională cu partenerii relevanți, identificarea unui program european de finanțare dedicat instruirii profesionale a experților electorali și a operatorilor, organizarea unei conferințe internaționale cu participarea autorităților electorale din state care au desfășurat recent alegeri, precum: Polonia, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Suedia, Danemarca, Lituania, Letonia, Estonia, Portugalia - sunt alte obiective cuprinse în planul strategic al instituției.

Plenul mai prevede organizarea vizitei delegației oficiale din Republica India, în vederea consolidării cooperării internaționale, realizarea unui studiu comparativ privind sistemele electorale și mecanismele democratice din statele cu o tradiție constituțională consolidată, participarea reprezentanților Autorității la simpozioane internaționale. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)