AEP: Planul de acțiune strategică pentru 2026 - aprobat; Codul electoral - elaborat până în octombrie
Planul de acțiune strategică al Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru anul 2026 a fost aprobat prin ordinul președintelui instituției, Adrian Țuțuianu. Documentul stabilește calendarul pentru modernizarea legislației electorale, astfel încât până la sfârșitul lunii mai să fie finalizate proiectele de lege privind partidele politice, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, organizarea AEP și publicitatea politică, iar până în octombrie - Codul electoral.
'Prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a fost aprobat Planul de acțiune strategică al AEP pentru anul 2026, care stabilește direcțiile prioritare de reformă instituțională, actualizare normativă, digitalizare, asigurarea integrității finanțării partidelor politice și consolidarea cooperării interinstituționale și internaționale. În acest sens, au fost constituite grupuri de lucru interne responsabile de elaborarea principalelor proiecte de acte normative necesare modernizării cadrului legislativ electoral și consolidării instituționale a autorității', se arată într-un comunicat al AEP transmis joi.
Președintele AEP a avut deja prima întâlnire cu specialiștii implicați, stabilind prioritățile și calendarul pentru 2026. Până la finalul lunii mai, grupurile de lucru trebuie să finalizeze patru proiecte legislative: Legea partidelor politice; Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale; Legea privind organizarea și funcționarea AEP; Legea pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența și direcționarea publicității politice.
În perioada iunie - octombrie 2026, AEP va elabora proiectul Codului electoral, 'un demers esențial pentru armonizarea și modernizarea legislației electorale din România, prin integrarea într-un cadru unitar a normelor privind alegerile locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare și referendumurile'.
Potrivit instituției, întregul proces legislativ face parte din strategia AEP pentru 2026, 'orientată către reformă, eficiență administrativă, transparență și aliniere la standardele europene și internaționale în materie electorală'.
'Anul 2026 este, fără îndoială, un an al marilor proiecte legislative pentru Autoritatea Electorală Permanentă. Ne propunem să construim o instituție puternică, modernă și respectată care să garanteze integritatea proceselor electorale și încrederea cetățenilor în democrație. Analizăm atent legislația electorală și bunele practici din state europene și din alte democrații consolidate, pentru ca și România să beneficieze de un cadru normativ modern, eficient și aliniat standardelor internaționale. Obiectivul nostru este clar: o legislație electorală transparentă și adaptată realităților actuale', a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu, conform sursei citate.
Planul de acțiune strategică pentru acest an mai cuprinde, printre altele, finalizarea procesului de reorganizare a Autorității Electorale Permanente, elaborarea proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului, finalizarea procedurilor de control privind finanțarea activității curente a partidelor politice pentru perioada 2023-2025 și întocmirea rapoartelor de control.
AEP își propune și modernizarea infrastructurii informaționale și digitalizarea Autorității, cu accent pe securitate cibernetică, implementarea unui sistem integrat de management al documentelor și asigurarea interoperabilității bazelor de date, inițierea și derularea procedurilor legale de achiziție publică pentru mentenanța sistemului informatic pentru procesele electorale, precum și implementarea unui sistem informatic pentru gestionarea și verificarea listelor de susținători și a unor instrumente de verificare automată a datelor, care să identifice duplicatele, inadvertențele sau informațiile incomplete.
Planul mai prevede inițierea procedurilor de achiziție publică pentru un sistem securizat de control al accesului în instituție, precum și furnizarea și instalarea unui sistem de telefonie fixă; relocarea sediilor structurilor județene în imobile aparținând instituțiilor publice, cu scopul optimizării costurilor de funcționare și administrare; modernizarea secțiilor de vot, a cabinelor și a urnelor.
AEP își mai propune formarea și instruirea personalului, stabilirea necesarului de resurse logistice și mijloace tehnice destinate organizării alegerilor parțiale pentru anul 2026, accesarea fondurilor europene, precum și operaționalizarea Centrului Expert Electoral.
Un alt obiectiv al AEP este reluarea publicării periodice a Revistei Române de Studii Electorale și elaborarea și implementarea unui program de educație electorală.
Cooperarea interinstituțională cu partenerii relevanți, identificarea unui program european de finanțare dedicat instruirii profesionale a experților electorali și a operatorilor, organizarea unei conferințe internaționale cu participarea autorităților electorale din state care au desfășurat recent alegeri, precum: Polonia, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Suedia, Danemarca, Lituania, Letonia, Estonia, Portugalia - sunt alte obiective cuprinse în planul strategic al instituției.
Plenul mai prevede organizarea vizitei delegației oficiale din Republica India, în vederea consolidării cooperării internaționale, realizarea unui studiu comparativ privind sistemele electorale și mecanismele democratice din statele cu o tradiție constituțională consolidată, participarea reprezentanților Autorității la simpozioane internaționale. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bolojan, despre atributul președintelui de mediere: Fiecare om își alege, în limitele prerogativelor, modul în care se comportă
Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat joi, referitor la atributul de mediere al președintelui României, că 'fiecare om care deține o funcție publică își folosește atributele acelei funcții în stilul personal, așa cum consideră de cuviință'. 'Am fost președinte interimar într-o situație excepțională și sunt, to
Bolojan: Va fi foarte greu pentru viitoarele guvernări să mai stingă lumina în zonele cu probleme, referitor la transparență
Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat joi că viitoarele guvernări vor avea dificultăți în a 'stinge lumina' în ceea ce privește transparența introdusă în timpul mandatului său, în special în zonele cu probleme din companiile de stat. El a fost întrebat dacă reformele începute sunt ireversibile sau pot fi anulat
Bolojan: Dacă PNL ar accepta să devină partid anexă, ar scrie pe el PNȚCD sau ALDE
Președintele PNL, premierul Ilie Bolojan, a declarat joi că Partidul Național Liberal riscă să ajungă în situația unor formațiuni precum PNȚCD sau ALDE dacă acceptă să devină un 'partid anexă' pentru o altă formațiune politică. 'Aici sunt mai multe ținte. Partidul Social Democrat, conducerea lui, ca să poată să-și facă manevrele parlamentare,
Bolojan: La moțiunea de cenzură fiecare parlamentar poate să voteze sau să nu voteze; am încredere în colegii din PNL
Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat joi că fiecare parlamentar este liber să voteze sau nu la moțiunea de cenzură, subliniind că are încredere în colegii săi liberali. Afirmația a venit ca răspuns la întrebarea dacă se teme de eventuale trădări din partea unor colegi din PNL la votul din Parlament. 'La moțiunea de cenzură
MAE: Revenirea graduală la funcționarea normală a Consulatului General din Odesa - un obiectiv dorit de comunitatea românească
Ministerul Afacerilor Externe anunță că revenirea treptată la funcționarea normală a Consulatului General al României din Odesa reprezintă 'un obiectiv dorit de comunitatea românească', conform unui comunicat transmis de instituție. Guvernul a aprobat miercuri numirea lui Doru Liciu în funcția de consul general al României la Od
Budăi: România are nevoie de un premier căruia îi pasă mai mult de viitorul țării decât de fotoliul său
Deputatul PSD Marius Budăi a declarat joi că, deși Guvernul nu mai are sprijin politic și legitimitate, iar traiul în România se scumpește pe zi ce trece, premierul Ilie Bolojan 'se agață' de scaun. 'Domnul Bolojan și marea lui misiune: să rămână premier! Se spune că există două tipuri de oameni în politică: cei care vin cu
Maria Apostol (USR), noul prefect al județului Neamț: Îmi doresc să fac lucrurile corect
Maria Apostol este noul prefect al județului Neamț, potrivit unei hotărâri de guvern adoptate miercuri seara, a anunțat conducerea filialei USR. 'Știu că urmează o perioadă intensă, cu multe lucruri de învățat și de înțeles, și îmi doresc să fac acest lucru cu răbdare și seriozitate. În perioada următoare voi avea înt&ac
Bolojan: Apărarea este o asigurare pentru situații complicate
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, că apărarea este o asigurare pentru situații complicate și a comparat-o cu un 'sistem de termoficare îngropat'. Acesta a arătat, referindu-se la acuzațiile liderilor AUR privind intenția Executivului de deturnare a banilor din programul SAFE, că, în această perioadă, Rom&aci
Bolojan, întrebat despre crearea unui nou grup în Parlament care să susțină un guvern minoritar: E posibil
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, la TVR, întrebat despre posibilitatea apariției unui nou grup în Parlament care să susțină un guvern minoritar, că nu exclude acest lucru, subliniind că 'este sigur că mulți parlamentari care au intrat pe diferite liste încep să înțeleagă care sunt problemele României'.
Bolojan, despre o candidatură a sa la prezidențiale: Voi rămâne un om activ, care va lupta să facă ce trebuie pentru România
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, că va rămâne 'în orice situație' un om activ, care va lupta să facă ce trebuie pentru România. Acesta a fost întrebat la TVR 1 dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României la alegerile viitoare. 'Am fost 20 d
Bolojan: Indiferent cine va veni, măsurile de reducere a cheltuielilor publice trebuie luate în continuare
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, la TVR, că reformele trebuie continuate și că 'indiferent cine va veni, are câteva condiționări de care nu poate fugi'. 'O perioadă de timp, lucrurile au fost votate, au fost susținute în Parlament, pe logica unei comunicări de tipul: 'noi suntem în guvernare', a
Bolojan, despre poziția de mediator a președintelui: Cu oameni cu alte interese e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, referindu-se la poziția de mediator pe care și-a asumat-o președintele Nicușor Dan în contextul crizei politice, că atunci când discuți cu oameni care au 'alte interese', este foarte greu să ai rezultate. Șeful Guvernului a fost întrebat, la TVR 1, dacă a simțit nevoia
Bolojan: Când era o problemă undeva, erau niște oameni susținuți de oameni din PSD
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, că măsurile pe care le-a luat i-au deranjat pe toți cei care au folosit 'pușculița publică' pentru a-și masca ineficiența, punctând că a observat o constantă și anume aceea că, întotdeauna când era o problemă undeva, acolo erau niște oameni care erau susținuți, la rândul lor, de oameni
Bolojan: Responsabilitatea pentru această criză e în curtea PSD
Premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, a declarat, miercuri, la TVR, că responsabilitatea pentru criza guvernamentală actuală 'este în curtea PSD'. Șeful Guvernului a vorbit și despre varianta construirii unui 'pol de modernizare', care într-o situație limită poate fi realizat și din Opoziție.








