Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a declarat că există jurisprudență a Curții Constituționale a României (CCR) privind procedurile constituționale după perioada de interimat iar Parlamentul este ținut să se pronunțe exclusiv pe propunerea de noi miniștri pe care o înaintează prim-ministrul, care nu are de ce să includă în listă miniștri deja învestiți, prin votul inițial de învestire a Executivului.

'Opiniile care arată că nu există jurisprudență CCR cu privire la procedurile constituționale după perioada de după cele 45 de zile de interimat sunt false. Există jurisprudență și e foarte clară', a scris Gabriel Andronache, duminică, pe Facebook.

El a susținut că Parlamentul se pronunță prin aprobarea propunerii prim-ministrului, nu prin vot de încredere, prevăzut exclusiv de articolele 103 și 113 din Constituție.

Gabriel Andronache a spus că Parlamentul nu poate să voteze, din nou, miniștrii deja învestiți, conform deciziilor CCR nr.1559/2009 și nr. 671/2021.

'Votul de încredere se acordă de Parlament exclusiv în condițiile art. 103 alin. 3 din Constituție la învestirea Guvernului și se retrage tot în Parlament exclusiv în condițiile art. 113 alin. 3 Constituție - moțiunea de cenzură - or nu se acordă în condițiile art. 89 din Constituție, deci, nu poate fi aplicat situației de remaniere reglementate de art. 83 alin. 3 din legea fundamentală care prevede o altă procedură, aceea a aprobării', a menționat Gabriel Andronache.

Conform sursei citate, procedura aprobării propunerii prim-ministrului de noi miniștri nu are sancțiune în caz de nereușită. Respingerea propunerii nu poate avea efectul moțiunii de cenzură, deoarece acest efect nu este prevăzut de Constituție în mod expres. Acolo unde Constituanta a dorit să reglementeze posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, ca modalitate de sancționare a Guvernului cu efectul retragerii încrederii în caz de adoptare, a precizat expres - ex. cazul angajării răspunderii).

Gabriel Andronache a adăugat că articolul 110 din Constituție referitor încetarea mandatului Guvernului prin retragerea încrederii de către Parlament se referă exclusiv la efectul prevederilor articolului 113 - moțiunea de cenzură și articolului 114 - angajarea răspunderii Guvernului, deoarece doar acestea sunt situațiile din Constituție în care este posibilă retragerea încrederii Parlamentului în Guvern prin adoptarea moțiunii de cenzură. AGERPRES/(AS - redactor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)