Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, că diferența între România din 2007 și România în 2026 este una uriașă în ceea ce privește abordarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, insistând pe necesitatea privind asigurarea unui viitor mai bun generațiilor care vin.

'Există multe momente în care cadrul administrativ depășește cadrul unui protocol. Și cred că astăzi ne-am strâns în jurul acestei idei și acestui proiect ca un moment important de a ne uita un pic unde suntem. România nu și-a început drumul european de ieri, de azi. De vreo două decenii am construit, am greșit destul de mult, am corectat, am învățat lucruri. Și acum, când lansăm acest proiect, facem ceva ce poate n-am făcut suficient în trecut - ne întoarcem într-un exercițiu de reflexie și ne întrebăm cinstit: banii europeni pe care i-am folosit până acum, pe care i-am cheltuit, au lăsat în urmă o țară mai sustenabilă? Suntem în postura în care putem să afirmăm cu tărie că România este mai sustenabilă? Și întrebarea aceasta stă în miezul proiectului pe care îl inaugurăm astăzi', a afirmat Pîslaru la lansarea unui proiect european.

În mod evident, când te uiți să vezi care a fost impactul fondurilor europene, nu este doar o chestiune tehnică, nu este doar a măsura niște indicatori, a adăugat el.

'Este vorba de a avea acest act de responsabilitate față de cetățeni, față din partenerii europeni, pentru a vedea în ce măsură niște principii pe care le agreăm, le susținem, le transformăm în practică. Și suntem într-un moment în care există voci în societate care contestă schimbările climatice, au un semn de întrebare cu privire la ideea mai largă a sustenabilității și lucrurile acestea sunt îngrijorătoare. De aceea, cred că nu este vorba numai de a formula o strategie de dezvoltare durabilă a României 2030, care este absolut necesară pentru a avea viziunea necesară, pentru a putea împinge lucrurile mai departe, dar este acest exercițiu de maximă onestitate în a putea într-adevăr să arătăm - și dovezile acestea există și prin munca pe care domnul Borbely și mulți alții au avut-o - că diferența între România din 2007 și România în 2026 este una uriașă în ceea ce privește abordarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Este suficient să ne uităm în modul în care, chiar dacă mai avem încă restanțe, am investit bani în apă-canal, în lucrurile care țin de zone protejate, în biodiversitate, în lucrul care ține de energie regenerabilă. Toate aceste lucruri sunt dovezi concrete că au existat aceste finanțări europene care au împins țara mai departe', a subliniat Pîslaru.

În context, ministrul a atras atenția că suntem într-un moment de cotitură.

'Suntem într-o moment de cotitură pentru că arhitectura financiară europeană este într-un moment de cotitură. Trecerea la noul cadrul financiar multianual presupune un exercițiu de coerență fără precedent. Practic, vom avea un plan cât trei PNRR-uri - Planul de parteneriat național și regional - presupunând că ambiția Uniunii Europene va fi dublată de ambiția unui buget pe măsură. (...) Dacă ne uităm că obiectivul de neutralitate climatică este 2050, nu discutăm de o aspirație îndepărtată, un deziderat care cândva va trebui să îl îndeplinim, ci un angajament care are termene, indicatori, o răspundere imediată, atașată. Atunci avem nevoie, pe de-o parte, să convingem, să câștigăm mințile și inimile oamenilor explicând de ce este importantă sustenabilitatea, de ce este important să investești nu doar pentru ziua de azi ca să mai trecem încă un hop, ci să avem o perspectivă mai îndelungată, să putem lăsa, așa cum avem noi foarte frumos în literatură, 'nu este a noastră, ci a urmașilor și a urmașilor urmașilor noștri'. Viziunea aceasta de a ne asigura că generațiile care vin după noi au o viață mai bună, un nivel de trai mai bun, că au o Românie care poate să le ofere același acces și oportunitate e foarte importantă', a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, 'după aceste crize, există un semn de întrebare pentru prima oară după mulți, mulți ani de zile dacă generațiile care vin după au un nivel de trai cel puțin la fel de bun cum au avut cele de dinainte'.

'Și pentru asta conceptul de sustenabilitate este cheia. Cred că, pe de-o parte, este a încerca să avem un narativ corect într-o societate, repet, a câștiga mințile și inimile oamenilor pe acest subiect și, bineînțeles, apoi, fără oameni care să ducă acest lucru în autoritățile de management, în ministere, în administrația locală, toate aceste lucruri sunt cruciale pentru a avea într-adevăr coloana vertebrală care să împingă aceste obiective de politică publică. (...) Pe PNRR am avut un exercițiu major de formare profesională, acum iată, continuăm acest exercițiu și aș vrea să plecăm de la această idee importantă: o administrație care înțelege ce înseamnă sustenabilitatea este o administrație care înțelege de fapt că aceste principii nu sunt un lux. (...) O societate care încearcă sustenabilitatea este o societate care într-adevăr poate prospera', a transmis oficialul.

Dragoș Pîslaru a participat la conferința de lansare a proiectului 'Gestionarea eficace a fondurilor externe nerambursabile și monitorizarea contribuției acestora la dezvoltarea durabilă a României prin crearea unei culturi a sustenabilității și dezvoltarea cunoștințelor personalului din instituțiile administrației publice centrale și locale în domeniul dezvoltării durabile și economiei circulare', implementat în parteneriat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale, Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Administrație. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)