Ambasadorul Poloniei la București, Pawel Soloch, a declarat că securitatea Europei este definită de războiul din Ucraina iar conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă o provocare suplimentară, inclusiv în contextul implicării principalului aliat al Europei, Statele Unite.

'Securitatea noastră, în special în Europa, este definită de războiul de amploare din Ucraina. Au trecut cinci ani iar acest război, evident declanșat de agresiunea rusă, remodelează deja relațiile transatlantice, precum și relațiile din cadrul UE și din întreaga Europă, într-un sens mai larg, și remodelează și politica noastră în domeniul înarmării. Acest război influențează chiar și politica internă a unor țări, inclusiv campaniile electorale. Rezultatul acestui război va determina arhitectura securității noastre pentru anii următori', a spus el, în cadrul celei de-a doua ediții a Defence Romania Security Dialogue.

Ambasadorul Republicii Turcia în România, Ozgur Kivanc Altan, a subliniat importanța cooperării între statele vecine și aliate, reamintind că România, Turcia și Bulgaria au colaborat în cadrul grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea).

'Nu a fost vorba doar despre combaterea minelor marine, ci și despre interoperabilitate. Dacă poți să faci acest lucru, poți face și altele. Vom face mai multe sub această umbrelă. Vom extinde domeniul de aplicare al acestei operațiuni la protejarea infrastructurii energetice critice, care este esențială, este vitală pentru noi. Avem Sakarya și România are Neptun Deep, așa că acest lucru ne pune cu adevărat în aceeași situație. (...) România a fost un aliat pentru noi în cadrul NATO, dar chiar și acum o sută de ani, înainte de al Doilea Război Mondial, am indicat că oricine atacă România atacă Turcia. Ataturk a indicat că puterea României este puterea Turciei', a menționat el.

Ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaikov, s-a întrebat ce fel de negocieri de pace pot avea loc în Ucraina în condițiile în care rușii bombardează în fiecare noapte infrastructura energetică și civilă. Acesta 'nu este un proces real de negociere și nu poate duce la pace', a precizat el. Ambasadorul și-a exprimat speranța să se găsească 'foarte rapid' o soluție și pentru conflictul din Iran.

'Sper că se va găsi cea mai bună soluție pentru oamenii din Iran și pentru țările din regiune. Și sper că acest lucru se va întâmpla foarte, foarte rapid. Dar, vorbind despre Ucraina, aceasta este o altă problemă. Și sunt puțin îngrijorat că, în ultimele zile, subiectele din mass-media mondială și declarațiile politicienilor lumii au fost, desigur, legate de situația din Orientul Mijlociu. Însă problema Ucrainei a fost menționată mai rar în ultimele zile. Și acest lucru nu este corect. Nu trebuie să uităm ce se întâmplă în fiecare zi în Ucraina', a subliniat el.

Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta în România, Roberto Musneci, a atras atenția asupra riscului pe care l-ar reprezenta o 'potențială implozie' a statului central din Iran, în condițiile în care în țara respectivă există o 'fragmentare' etnică, dar și una religioasă.

'Dacă se pierde orice formă de control asupra teritoriului, atunci se creează un coridor continuu și contingent care ar putea ajunge până la Marea Neagră, prin rute precum Afganistan, Iran, Turcia, Grecia sau Bulgaria. Sau, pe o rută mai dificilă, prin nord, prin Caucaz. Astfel, în mod potențial, una dintre problemele care afectează populația civilă este instrumentalizarea acestui flux masiv de migranți, despre care mulți cercetători consideră că Europa nu este cu adevărat pregătită să îl gestioneze, decât dacă sunt făcute două sau trei lucruri. Unul este consolidarea substanțială a capacităților maritime. Altul este întărirea relațiilor cu țările din Caucaz, care ar putea deveni, la un moment dat, una dintre rutele posibile către Europa și Asia Centrală', a explicat el. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)