Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a declarat marți că România trebuie să adopte un nou model de creștere economică, bazat pe competitivitate și inovare, pentru a evita stagnarea la nivelul convergenței reale, cunoscută în literatura de specialitate drept 'capcana venitului mediu'.

Declarațiile au fost făcute la Palatul Victoria, în cadrul dezbaterii 'România: creștere economică bazată pe competitivitate', organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.

'În esență, discuția noastră se rezumă la următorul lucru: ce traseu va alege România pentru anii care urmează. Ceva timp, România a urmat un model care a generat rezultate - costurile forței de muncă competitive și consum intern puternic. Dar acest model, în momentul de față, se apropie de limitele sale. Convergența salariilor avansează, dar creșterea productivității trebuie și ea să accelereze. Dacă vrem să evităm ceea ce economiștii numesc stagnarea la nivelul convergenței reale, adică capcana venitului mediu, trebuie să mergem mai departe, trebuie să facem o schimbare bazată pe competitivitate, inovare, care nu mai este opțională', a declarat Oana Gheorghiu, potrivit traducerii asigurate de organizatori.

Vicepremierul a subliniat că noțiunea de competitivitate nu se limitează la cercetare și tehnologie, ci presupune și disciplină economică, instituții funcționale și companii performante, inclusiv întreprinderi de stat.

'Nu putem vorbi cu credibilitate despre o creștere inteligentă atât timp cât întreprinderile publice generează pierderi cronice, nu creează valoare și funcționează fără vreo guvernanță profesională. Reformarea întreprinderilor de stat nu este, prin urmare, un aspect separat; este o parte esențială, care vine cu schimbarea modelului economic. Guvernanța reală, selectarea profesională și transparentă a consiliilor directoare, răspunderea managerilor și disciplina financiară nu sunt detalii tehnice. Acestea sunt condiții cheie pentru competitivitate, pentru sustenabilitate bugetară și pentru încrederea publicului', a declarat Gheorghiu.

Ea a detaliat și elementele care ar trebui să însoțească o tranziție economică de succes, arătând că aceasta trebuie să fie orientată spre crearea de noi activități și companii, capabile să înlocuiască sectoarele neviabile.

'Tranzițiile de succes sunt dinamice - crearea de noi activități și de noi companii care înlocuiesc ce nu mai este viabil, adaptându-se în același timp la contextul din jurul nostru și astfel încât să ne folosim la maximum resursele. Asta include talent, capital și energie. Talentul este resursa cea mai rară. Țările care au trecut rapid de la venituri medii la venituri mari au mai multe caracteristici în comun: au protejat antreprenoriatul, întreprinderile libere, au disciplinat veniturile și le-au protejat în ceea ce privește performanța, au dezvoltat capitalul uman și recompense pe baza meritelor și s-au folosit de momentele de presiune pentru a reforma instituțiile și politicile publice care nu mai corespundeau scopului inițial', a afirmat Gheorghiu.

În context, viceprim-ministrul a arătat că România trebuie să valorifice la maximum cadrul instituțional și financiar al Uniunii Europene, inclusiv viitorul Fond de competitivitate european, conceput ca instrument centralizat pentru tehnologii strategice.

'Dar finanțarea de una singură nu generează productivitate. Ce contează este un mediu favorizant, un sector privat dinamic și reguli stabile, predictibile, o administrație bazată pe merit și un stat care să acționeze ca un acționar responsabil, nu ca un manager pasiv sau inconsecvent. Asta înseamnă ținte clare de performanță, indicatori cheie de performanță măsurabili și consecințe pentru cei care nu au rezultate scontate. Parteneriatul nostru cu Banca Mondială, inclusiv prin mecanisme de împrumuturi pentru dezvoltare de politici, implică fix aceste aspecte. Reforme structurale, sustenabilitate fiscală și o creștere generată de sectorul privat', a explicat Gheorghiu.

În final, aceasta a subliniat că reforma întreprinderilor de stat este esențială inclusiv pentru consolidarea spațiului fiscal.

'Până la urmă, întrebarea e clară: cum facem tranziția către un model economic important, fără a submina stabilitatea, dar în același timp, fără a amâna reforme care sunt deja demult așteptate? Reformarea întreprinderilor de stat se referă și la spațiul fiscal. Fiecare leu irosit este un leu care n-a fost investit în infrastructuri de educație sau sănătate. Întreprinderile de stat trebuie să devină parte a soluției, nu a problemei. Reformarea acestora reprezintă un test care dovedește seriozitatea noastră în această schimbare', a mai afirmat Gheorghiu. AGERPRES/ (A,AS - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)