Pachetul de relansare economică nu este un pachet care să vizeze doar anul 2026, ca scheme de finanțare vizează economia României până în 2032 și avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele, a anunțat marți seara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

'Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032, ca și sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele', a precizat Nazare, la finalul ședinței de Guvern în care a fost adoptat pachetul care conține măsuri pentru relansarea economiei.
 

Criteriile care vor fi avute în vedere pentru schemele de susținere vor fi elaborate în 90 de zile de la momentul adoptării actelor normative și vor fi dezbătute cu antreprenorii români, conform sursei citate.

'De asemenea, tot ca și punct foarte important al acestui pachet, în sfârșit România are un instrument prin care să atragă investiții mari, de peste un miliard de lei, de peste 200 de milioane de euro, instrument pe care până acum nu l-am avut și, din nefericire, în anii trecuți am pierdut foarte multe investiții mari pentru că nu am avut modalitățile de a oferi unui investitor strategic condițiile necesare pentru a veni în România', a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit acestuia, prin pachetul de relansare economică, România va fi mult mai bine 'echipată' pentru atragerea investițiilor, dar și pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc.

'Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabile să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții. Deci România va fi mult mai bine echipată pentru atragerea investițiilor, va fi mult mai bine echipată pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc, prin băncile de investiții antreprenorii români să poată manifesta interes economic în regiune, în țările din regiune, și să îi sprijinim pentru acest lucru. Iar în aceste scheme prezentate există aceste prevederi', a transmis Alexandru Nazare.

Șeful de la Finanțe consideră că acest pachet legislativ marchează o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții productive.

'Cred că adoptarea acestui pachet legislativ reprezintă pentru România o tranziție. Prin asta marcăm o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producția autohtonă. Ne îndreptăm atenția de acum încolo în aceste zone, nu în consum, pentru că am constatat în ultimii ani că acest consum pe care ne-am bazat ne-a adus în situații de dezechilibru bugetar. Foarte important, bonificațiile fiscale și tot ce înseamnă măsuri care să mărească lichiditatea firmelor din piață să ajute antreprenorii sunt foarte importante. Toată partea fiscală a pachetului rămâne în continuare foarte importantă, inclusiv creșterea plafonului de TVA la încasare și introducerea amortizării superaccelerate, dar mai ales creșterea atractivității profitului reinvestit. Ca atare, ca noutăți față de varianta inițială a pachetului nu sunt foarte multe. Schema de resurse minerale și de noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei. Conform competențelor acestui minister va prelua în totalitate această schemă, iar la schema de apărare, HG-ul cu criteriile privind această schemă va fi elaborat în colaborare cu Ministerul Economiei. Acestea sunt modificările operate în această ședință de Guvern', a susținut acesta.

Pentru prima dată, se va introduce creditul fiscal în zona de cercetare-dezvoltare și inovare, a adăugat Nazare.

'Ca și elemente de noutate, introducem pentru prima dată creditul fiscal și facem uz de acest credit fiscal în zona de cercetare-dezvoltare și inovare, pentru care avem niște scheme dedicate pentru atragerea și pentru scalarea ideilor de business din această zonă, dinspre zona universitară, de accelerator în zona de business mai mare. Acest instrument nu exista până acum. Acestea sunt doar câteva idei din pachetul de relansare', a mai spus el.

Ministrul Finanțelor a precizat, de asemenea, că impactul măsurilor de relansare în acest an este de 2,2 miliarde de lei, iar efectele vor putea fi văzute pe termen mediu și lung.

Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică a fost publicat în data de 5 februarie de Ministerul Finanțelor.

Una dintre principalele măsuri vizează regimul microîntreprinderilor, astfel încât firmele care au fost forțate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la statutul de microîntreprindere dacă cifra lor de afaceri scade sub pragul de 100.000 de euro.

Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat recent, pentru AGERPRES, că, până acum, vânzarea unui bun al firmei (un autoturism, un echipament sau un imobil) umfla artificial cifra de afaceri, scoțând automat firma din regimul de impozitare favorabil. În actualul proiect se propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o simplă decizie de management a activelor să declanșeze o creștere a taxelor.

De asemenea, termenul pentru angajarea unui nou salariat (condiție obligatorie pentru a rămâne microîntreprindere) crește de la 30 la 90 de zile.

Pachetul de relansare mai prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului 'TVA la încasare', de la limita actuală de 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei pentru anul 2026, urmând o nouă majorare la 5,5 milioane de lei din 2027.

Totodată, se majorează plafonul pentru mijloacele fixe amortizabile, de la 2.500 la 5.000 de lei, și este introdusă amortizarea accelerată pentru anumite categorii de investiții.

Pachetul propune introducerea un mecanism de credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare, care ar permite contribuabililor să beneficieze de un credit echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

Pentru susținerea pieței de capital, Ministerul Finanțelor propune acordarea unei deduceri suplimentare de 50% din cheltuielile legate de admiterea și menținerea la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată, cheltuieli ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor va finanța proiecte de investiții strategice în economie, prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc, dacă investiția este realizată în România, are o valoare de minimum un miliard de lei și generează un efect multiplicator în economie. Sprijinul va fi acordat sub formă de: granturi; credit fiscal; garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor; bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor; aport la capital.

Sunt avute în vedere investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare; investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice și investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie 'zero net' și a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată; investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte; investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare; investiții care determină creșterea competitivității și convergența regională; investiții realizate de românii din diaspora.

Pachetul prevede și bonificații la plata taxelor către stat. Astfel, persoanele fizice ar putea primi o bonificație de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025 dacă își plătesc impozitul și contribuțiile la pensii și la sănătate, integral, până la data de 15 aprilie 2026.

Și companiile vor putea beneficia de o bonificație de 3% pentru plata impozitului pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor dacă au depus toate declarațiile conform vectorului fiscal și au stins integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz.

Contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale vor deveni deductibile fiscal începând cu veniturile aferente anului 2026, în limita echivalentului în lei a 400 de euro anual pentru fiecare persoană. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)