Comisia de apărare a Senatului a început, miercuri, dezbaterile asupra proiectului legii apărării naționale a României. Președinta comisiei, Nicoleta Pauliuc, a subliniat că, în actualul context regional de securitate, acest act normativ reprezintă o 'necesitate strategică'.

'Într-un context regional de securitate tot mai tensionat, marcat de conflicte prelungite la granița Europei, de identificarea războiului hibrid și de proliferare a amenințărilor cibernetice, dezbaterea privind noua lege a apărării naționale cred că nu mai este o opțiune, ci este necesitate strategică. Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a demonstrat că arhitectura de securitate a continentului poate fi zdruncinată rapid, iar statele care nu-și adaptează din timp cadrul legislativ și capacitățile de reacție riscă să devină vulnerabile', a afirmat Pauliuc.

Ea a adăugat că o lege modernizată a apărării trebuie să 'reflecte noile realități ale războiului contemporan, să clarifice responsabilitățile instituțiilor, să asigure mecanisme rapide de mobilizare și să consolideze cooperarea interinstituțională și cu Aliații strategici'. 'În lipsa unui cadru normativ actualizat, reacția statului poate fi întârziată sau fragmentată exact în momentele în care coerența și viteza de decizie sunt esențiale', a mai spus Pauliuc.

Pauliuc a precizat că proiectul este lucrat de aproximativ trei ani, a stat aproape doi ani în transparență pe site-ul Ministerului Apărării și a fost dezbătut public, însă a trecut prin Camera Deputaților fără dezbatere parlamentară, Senatul fiind cameră decizională. Ea a menționat că în spațiul public există discuții privind definiția conceptului de apărare, suprapuneri legislative și lipsa unei definiții pentru amenințările hibride.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a afirmat că legea este prea importantă pentru a fi tratată strict politic.

'Eu cred că pe chestiuni majore care țin de apărare ar fi o provocare pentru toți să se ia deciziile chiar prin consens, nu prin majoritate. Este sănătos să ne argumentăm fiecare părerile până când ne convingem unii pe alții, renunțând și unii și alții. E un aspect prea important ca să fie o chestiune doar de natură politică pe marginea acestui subiect, în aprecierea mea. Este o inițiativă legislativă care a fost inițiată de mult și astăzi avem în discuție niște pagini pentru care efortul și mulțumirile trebuie să meargă în numele celor care au lucrat. Eu nu am fost printre ei, dar sunt cel care este responsabil astăzi ca lucrurile din aceste pagini să devină legi', a declarat Miruță.

El a precizat că Ministerul Apărării are în continuare unele amendamente, deoarece 'amenințările și mai ales experiența situației din războiul din Ucraina au arătat că oricând se mai pot face niște îmbunătățiri'. Ministrul a identificat șase puncte sensibile în proiect, care necesită dezbatere pentru a se ajunge la 'convergență'.

'Punctele la care probabil trebuie mai multe explicații sunt: extinderea atribuțiilor armatei pe timp de pace, transferul de autoritate în situații de criză, doborârea dronelor sau alte vehicule neautorizate, dar asta s-a rezolvat prin legea adoptată anul trecut, mobilizarea rezerviștilor și pregătirea populației, echilibrul de securitate și drepturi civile, corelarea cu legislația NATO și UE', a precizat ministrul.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a atras atenția că legea apărării naționale nu trebuie confundată cu o lege exclusiv militară. 'Legea apărării naționale nu este legea apărării militare. Ministerul Apărării este integratorul', a spus acesta.

Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a spus că 'legea apărării naționale nu este legea Ministerului Apărării Naționale și trebuie să fie un efort interinstituțional'.

'Această lege este în transparență decizională de trei ani de zile. Deci, dacă tot lungim aceste procese niciodată nu o să avem un act normativ coerent', a adăugat acesta.

El a mai spus că este foarte corect ca toate aspectele să fie lămurite, menționând că este necesară adoptarea acestui act normativ.

'Necesitatea însă rămâne, avem un cadru legislativ care nu mai corespunde schimbărilor geo-politice, nu mai corespunde structurii în care România se află și Armata României, ca membru de țară membră NATO sau membră UE. La momentul elaborării, vechea lege nu putea să răspundă la aceste provocări', a mai arătat Gheorghiță Vlad.

Potrivit acestuia, legea este 'izvorul pentru toate celelalte'.

'Legea apărării este completată cu o lege a planificării apărării în care se spune foarte clar de Strategia națională a apărării, de Carta albă, de Strategia militară, de Directiva de planificare a apărării. Nu Strategia de apărare națională dă inputul pentru legea apărării naționale, procesul este invers. În legea apărării naționale nu se poate vorbi acum de amenințări și riscuri, pentru că este apanajul strategiei militare să definească riscurile și amenințările. Situația se poate schimba atât de repede, încât legea nu poate fi schimbată, în schimb Strategia națională de apărare care este apanajul președinției, poate să o schimbe de două ori pe ciclul prezidențial. De aceea nu se fac referire în lege la toate detaliile. Celelalte sunt prevăzute în documente subsecvente legii apărării naționale, respectiv a legii planificării apărării', a explicat șeful Statului Major.

Dezbaterile privind proiectului legii apărării naționale vor continua săptămâna viitoare, urmând să fie aduse amendamente.AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)