Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă
Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.
România nu traversează 'o criză', ci o perioadă de corecție economică 'necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică', a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.
Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.
'Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe', transmite Bolojan.
El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar 'ridicat', de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern 'semnificativ', de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală 'modestă', sub 1%.
'În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei', explică Bolojan.
Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din 'tot mai multe' importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
'Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau', adaugă premierul.
În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat 'fundamental', deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.
'Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%', scrie premierul.
Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, 'susținută de investiții reale și factori structurali', precizează premierul.
'Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung', se mai arată în postare. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Citiţi şi:
Adrian Câciu: Bolojan a băgat România în gard
Grindeanu: Dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Eugen Tomac va iniția o rezoluție a PE referitoare la foametea din Basarabia din anii 1946-1947
Europarlamentarul Eugen Tomac anunță că va iniția o rezoluție a Parlamentului European care să recunoască foametea din Basarabia, din anii 1946-1947, și responsabilitatea regimului sovietic. El adaugă că Parlamentul României are la rândul său obligația să condamne aceste 'crime' împotriva umanității.
Piperea (AUR): Proiectul AEP este o metodă de exterminare a partidelor care se opun sistemului
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică proiectul legii partidelor inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), susținând că acesta ar reprezenta o încercare 'de exterminare' a formațiunilor politice care se opun 'sistemului'. Potrivit lui Piperea, prin acest proiect, AEP ar urma 'să impună cu forța' reguli noi
Dimitriu (USR): Noua lege a partidelor ia de la judecător și dă unei instituții puterea de a decide cine înființează un partid
Deputatul USR Alexandru Dimitriu critică proiectul legii partidelor politice pus în transparență de Autoritatea Electorală Permanentă, susținând că, potrivit acestuia, instituția condusă de Adrian Țuțuianu va avea puterea de a decide în ceea ce privește înființarea sau desființarea unui partid. 'PSD vrea drept de viață și de moarte
Parlamentul - convocat în sesiune extraordinară săptămâna viitoare
Senatul și Camera Deputaților au fost convocate în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, în perioada 24 - 26 august. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat vineri seara că printre proiectele importante care vor fi dezbătute se numără și cel privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii re
CNSU aprobă noi măsuri pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor de la CNE Cernavodă
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat vineri o nouă hotărâre, care cuprinde mai multe măsuri și intervenții în regim de urgență pentru a asigura debitul de apă necesar în continuare pentru răcire la CNE Cernavodă. Astfel, sunt prevăzute în continuare lucrări de dragare a Dunării în zona Cernavodă. Acestea
Alexandru Dimitriu: Motivarea CCR e demnă de un regim dictatorial; se contrazice de patru ori
Deputatul USR Alexandru Dimitriu apreciază că motivarea Curții Constituționale pentru legea ANI este una 'toxică', demnă de un regim dictatorial 'care caută să-și execute' oponenții politici. 'CCR s-a transformat într-o cârpă de șters bocancii cu care PSD calcă în picioare statul de drept din România
Camera Deputaților se reunește în sesiune extraordinară în perioada 24 - 26 august
Camera Deputaților se reunește în sesiune extraordinară, în perioada 24 - 26 august, a decis vineri Biroul permanent al forului legislativ. Pe proiectul ordinii se zi se află reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 883 d
Senatul - convocat în sesiune extraordinară săptămâna viitoare
Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, în perioada 24 - 26 august. 'În ședința Biroului permanent din această seară, am convocat Senatul României în sesiune extraordinară pentru săptămâna viitoare, în perioada 24 - 26 august', a anunțat președintele Camerei s
PNL București deschide partidul către profesioniști și societatea civilă
Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a aprobat, vineri, în unanimitate, numirea noilor președinți interimari ai organizațiilor PNL din Sectoarele 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei, potrivit unui comunicat al formațiunii. În urma analizării mai multor variante și a consultărilor dintre primarul general, Ciprian Ciucu, pre
Timiș: România și Serbia au convenit asupra schimbului de informații privind debitul Dunării
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, și ministrul Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii din Republica Serbia, Aleksandra Sofronijevic, au discutat, vineri, la Timișoara, despre menținerea unui mecanism de consultare și schimb de informații privind debitul Dunării, în contextul nivelului scăzut al fluviului î
Bolojan respinge ipoteza conform căreia, dacă nu se adoptă legea salarizării, se fac economii pentru 2027
Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, vineri, ipoteza conform căreia, în cazul în care nu va fi adoptată legea salarizării, se vor face economii pentru anul viitor. El a subliniat că legea va corecta o serie de inechități. 'Nu, din păcate nu se vor face economii, pentru că niciun guvern care va veni nu va p
Țuțuianu: Misiunile de control ale AEP la partidele mari încep la 1 septembrie
Misiunile de control ale Autorității Electorale Permanente (AEP) la principalele partide politice vor începe la 1 septembrie, a declarat, vineri, președintele AEP, Adrian Țuțuianu, într-o conferință de presă. Excepție face Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), unde controlul va începe la 1 octombrie, la solicitarea for
Bolojan: Oana Gheorghiu, Sanda Nicola și Dragoș Pîslaru, numiți președinți ai organizațiilor PNL Sector 4, 2 și 3
Biroul Politic al PNL a desemnat, vineri, noi președinți ai organizațiilor din Capitală, Oana Gheorghiu, Sanda Nicola și Dragoș Pîslaru urmând să conducă filialele din Sectoarele 4, 2 și 3, a anunțat, la finalul ședinței, președintele partidului, Ilie Bolojan. El a precizat că la organizația Sectorului 5 a fost numit președinte And
Oana Țoiu: Declarațiile recente ale ministrului israelian al Securității naționale, Itamar Ben Gvir - inacceptabile
Declarațiile recente ale ministrului israelian al Securității naționale, Itamar Ben Gvir, sunt 'complet inacceptabile', a transmis, vineri, pe platforma X, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Ministrul Itamar Ben Gvir a afirmat că Israelul ar trebui să ucidă ''30 sau 40'' de persoane ''în
Miruță: În cazul Fritz, decizia CCR este 'o nedreptate și un abuz'
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a declarat vineri, la Timișoara, că decizia Curții Constituționale a României (CCR) în cazul primarului Dominic Fritz este 'o nedreptate și un abuz', fiind convins că președintele USR își va putea duce mandatul de primar la final. Radu Miruță a af









