România se află într-o situație de stagflație, adică o economie care stagnează cu inflație ridicată, situație cauzată de cheltuielile publice scăpate de sub control în anii anteriori, iar soluția o reprezintă reducerea acestora, susține președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.

''Vedem că în trimestrul IV versus trimestrul III a fost o scădere puternică a PIB-ului pe date ajustate sezonier, de 1,9%. Cumva era de așteptat, având în vedere scăderea puternică a consumului în trimestrul IV. Coroborat cu ce s-a întâmplat în trimestrul III versus trimestrul II, e adevărat, e la limită. Dar că e minus, e un minus 0,1, mă rog, ajustat de la minus 0,2 în raportarea anterioară. Definiția de manual este recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului. Însă, dacă ne uităm la tot anul 2025, vedem o creștere a PIB-ului de 0,6%, mai mică decât în 2024, dar, mă rog, pe plus. În această situație suntem. Problema e că suntem într-o situație de stagflație, adică o economie care stagnează, cu inflație mare, aproape de 10%. Ce a cauzat acest lucru? Politica fiscală, în special ceea ce s-a întâmplat în 2023 și 2024, care ne-a dus la niște deficite bugetare complet nesustenabile și care trebuie corectate. Acum, discuția e cum se corectează, și cine plătește corecția. Situația actuală fiind cauzată de creșterea cheltuielilor publice, pentru că acestea au tot crescut în ultimii 4-5 ani, acolo trebuie corectat. În ultimii patru ani am avut cel puțin un episod, dacă nu chiar mai multe de majorări de taxe în fiecare an și de fiecare dată erau promise și reduceri de cheltuieli publice, care nu se întâmplau. Deci soluția este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situație, acolo trebuie să fie și corecția'', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Adrian Codirlașu.

Acesta a afirmat că majorarea ratei de dobândă nu ar ajuta economia.

''Orice altă soluție fie cauzează mai multă recesiune, fie generează mai multă inflație. De exemplu, dacă creștem taxele în continuare, s-a văzut asta în trimestrul III din anul trecut, reducem puterea de cumpărare și generăm inflație, și tot avem scădere economică. Dacă majorăm rata de dobândă, reducem inflația, dar avem o scădere economică și mai mare. Dacă reducem cheltuielile publice, da, economia nu are cum să crească, însă măcar nu mai generăm inflație suplimentară și nu reducem puterea de cumpărare. Deci soluția este fiscală. Politica fiscală ne-a adus în situația asta, a redus eficiența politicii monetare, pentru că politica fiscală prociclică duce la reducerea eficienței politicii monetare. Deci soluția este fiscală, adică reducerea în continuare a deficitului prin reducerea cheltuielilor publice. Și, bineînțeles, o gură de oxigen pentru economie o reprezintă fondurile europene, care cred că sunt esențiale în acest an, însă primirea acestora depinde și de realizarea reformelor pe care ni le-am asumat'', a transmis Codirlașu.

Referitor la posibilitatea unei scăderi a PIB-ului și în primul trimestru din acest an, președintele Asociației CFA România a precizat că trebuie așteptate datele privind consumul.

''Acum, dacă ne uităm la consum, vedem în octombrie și noiembrie o scădere puternică, iar în decembrie acesta a revenit. Scăderea din decembrie este mult mai mică, undeva la 1,6% pe date brute față de aceeași perioadă a anului anterior, de la aproape 5% în lunile precedente. Deci vedem o anumită revenire a consumului. Ce a cauzat-o? Probabil știm că în decembrie veniturile sunt mai mari. Deci, probabil, această creștere temporară a veniturilor s-a reflectat în consum. Poate am trecut de această perioadă mai dificilă pentru consum. Asta trebuie ca luna ianuarie să confirme, când va dispărea acel plus de venituri. Ne vom reîntoarce la o reducere în termeni reali a veniturilor și vedem cum reacționează consumul în ianuarie. Dacă se menține ceea ce s-a întâmplat în decembrie, înseamnă că am depășit situația cea mai dificilă și s-ar putea măcar să stagneze economia în trimestrul I. Dacă însă ne întoarcem la o scădere a consumului de 4% sau 5%, s-ar putea ca și în trimestrul 1 să fie tot un minus pe partea de creștere economică. De aceea spun că, dacă generăm inflație ca să reducem aceste dezechilibre, reducem puterea de cumpărare și tot în recesiune ajungem. Deci, cum spuneam, măcar reducând cheltuielile publice nu generăm inflație și lăsăm mai mulți bani sectorului privat pentru a putea reporni economia'', a explicat președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Nazare: Adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală 

* Năsui: Intrarea în recesiune nu e vina lui Bolojan; când reduci deficitul, tai o sursă nesustenabilă de creștere

* Ciolacu susține că datele INS sunt o ''manipulare grosolană'' care ''demonstrează disperarea actualului premier''

* Negrescu: România traversează o recesiune tehnică prelungită; 2026 ar putea marca începutul revenirii economice

* Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă 

* Grindeanu: Dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc 

* Jakubowicz (AAFBR): România traversează o fază de corecție economică, nu o criză structurală; recesiunea tehnică este un semnal de avertizare

* Adrian Câciu: Bolojan a băgat România în gard