Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat, miercuri, că nu există o informare oficială referitoare la faptul că România a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR în urma amânării de către CCR a deciziei privind pensiile magistraților, dar șansele de a obține acești bani sunt 'extrem de reduse'.

Curtea Constituțională a amânat din nou, pentru 18 februarie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

'Până nu avem scrisoarea oficială nu vă pot spune că am pierdut bani. Dar, așa cum a spus și prim-ministrul, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse', a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, România este 'singura' țară în care o persoană care beneficiază de pensie specială și salariu de judecător CCR își ia și concediu parental într-un moment în care se decide un lucru de importanță națională.

'Combinațiile acestea cu amânările succesive de patru ori, acum, iată, a cincea amânare, creează în opinia publică imaginea unei lipse de apetență de a rezolva această reformă importantă', a transmis el.

Dragoș Pîslaru a respins informațiile conform cărora reforma ar putea fi îndeplinită fără promulgarea legii privind reforma pensiilor magistraților.

'Avem de la Comisia Europeană clar mențiunea că proiectul de lege, dacă ar fi fost promulgat, îndeplineam jalonul. Dacă nu este îndeplinit, vom pierde bani. (...) Guvernul, de când a venit, a făcut toți pașii posibili ca această legislație să poată fi promulgată la timp. Din septembrie, de când am început, a fost mai întâi procedură, apoi pe fond acum. În concluzie, așa cum a spus foarte bine prim-ministrul, după ce am avut întâlnirea cu Comisia Europeană la Bruxelles, termenul de astăzi era un termen care depășea, pe de o parte, termenul de 28 noiembrie, după aceea depășea și termenul de două luni de după, care de obicei sunt clarificările pe care le mai poți face ca stat membru', a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

El a adăugat că România nu pierde fondurile din PNRR până ce nu va exista o scrisoarea oficială din partea Comisiei Europene care să anunțe acest lucru.

'Pe de altă parte, dacă vă puneți în pielea Comisiei Europene, uitându-vă la o țară care de patru ani și mai bine nu rezolvă o reformă, iar acum suntem într-o situație în care din 2 decembrie avem cinci amânări succesive pe o cauză unde analiza din septembrie până în octombrie a fost deja făcută pe text. (...) Nu cred că există cineva în țara asta care să aibă sentimentul de dreptate, de echitate sau că această situație poate să rămână așa. Este clar că există o responsabilitate directă, o dată legată de bani, pe de altă parte, (...) slăbește încrederea românilor în modul în care este administrată țara', a mai transmis Pîslaru.

Guvernul trebuie să susțină în continuare această reformă și promulgarea legii, a punctat ministrul.

'(Guvernul) va pune presiune în continuare în cadrul constituțional, cât poate să pună, pentru că înțeleg că un anumit lider din sistemul de justiție a simțit că scrisoarea prim-ministrului este de natură de a pune presiune pe CCR. În condițiile date, cu amânările date și cu consecințele date, nu este vorba de nicio presiune, este vorba de conștientizarea importanței naționale a acestui document. (...) Eu cred că prim-ministrul, în numele Guvernului, și-a făcut datoria de a anunța aceste consecințe și a informa cu privire la discuțiile cu Comisia Europeană', a spus Dragoș Pîslaru.

Conform acestuia, există și alte două jaloane care nu au fost îndeplinite în cadrul cererii de plată cu numărul trei. Este vorba despre selectarea membrilor în Consiliile de administrație de la companii din domeniile transporturilor și energiei.

'Există mai multe estimări pe care noi le-am făcut. Per ansamblu există posibilitatea de a discuta o sumă de circa 100 de milioane euro care să fie vizată de aceste selecții neîndeplinite. Sunt parțial pe grant, parțial pe împrumut. (...) Practic, aceste reforme trebuiau făcute cu mult timp în urmă. Discutăm de niște întârzieri, ani de zile de interimate și de poziții vacante la aceste companii. În mai am primit acea perioadă de șase luni de suspendare. Eu cred că, având în vedere că am avut adrese succesive în Guvern, în care am notificat cu privire la grafic și la lucrurile care trebuiau să se întâmple, există o responsabilitate directă legată de managementul acestor companii și în sectoarele respective', a mai punctat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)