Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' a organizat, joi, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, președintele Nicușor Dan subliniind obligația de a combate discursul antisemit, xenofob, care incită la ură.

Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului de stat al României, urmată de rugăciunea Kadish, oficiată de Prim-Rabinul Comunităților Evreiești din România Rafael Shaffer împreună cu prim-cantorul Emanuel Pusztai, în memoria celor uciși în Holocaust.

Președintele Nicușor Dan a afirmat că, într-un context istoric marcat de tensiuni tot mai accentuate și de tendința de a transfera responsabilitatea eșecurilor personale sau sociale asupra altora, este esențial să fie combătut, prin toate mijloacele, discursul antisemit și xenofob care instigă la ură.

'Comemorăm azi un eveniment tragic din istoria noastră în care foarte mulți oameni au murit, foarte multe familii au avut o imensă suferință pentru simplul motiv că aveau altă apartenență etnică. Într-un moment al istoriei în care vedem tensiuni tot mai mari și vedem o aceeași tentație de a arunca vina pentru neîmpliniri personale sau sociale tot timpul către celălalt, avem obligația să avem în memorie și să păstrăm memoria acestui eveniment tragic, avem obligația să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit, discursul xenofob, discursul care incită la ură', a afirmat Nicușor Dan.

Totodată, șeful statului a salutat, joi, acordul dintre Israel și Hamas privind încetarea focului și eliberarea tuturor ostaticilor din Gaza, transmițând că România își menține angajamentul de a sprijini eforturile pentru realizarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu.

Premierul Ilie Bolojan a reafirmat, într-un mesaj transmis participanților de Mihai Jurca, șeful Cancelariei primâ-ministrului, angajamentul Guvernului pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a discursului instigator la ură și pentru promovarea educației și a cercetării despre Holocaust.

'Astăzi, 9 octombrie, ne amintim de toate victimele Holocaustului din România și le aducem un pios omagiu. Tot astăzi, trebuie să reflectăm asupra unui lucru. Semeni ai noștri au fost sistematic persecutați și omorâți, doar pentru că erau evrei sau români. Dar tot semeni de-ai noștri au fost și cei care au orchestrat aceste atrocități și au lăsat ura să preia frâiele. Însă, după cum istoria ne arată, ura nu este o busolă care să conducă spre progres și dezvoltare. Aceasta conduce la tragedii incomensurabile. Debutul deportărilor din urmă cu 84 de ani a deschis drumul tuturor torturilor și crimelor împotriva evreilor. Însă, 9 octombrie nu a fost doar un început, ci rezultatul anilor de propagandă și intoxicare a mentalului colectiv cu antisemitism. O memorie onestă și matură presupune să cunoaștem și să ne asumăm istoria în întregime, cu bune și cu rele', se arată în mesajul premierului Bolojan.

În cuvântul său, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, i-a reproșat președintelui Nicușor Dan că a hotărât să se opună Legii privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, fapt ce ar fi avut 'un impact direct, major și negativ atât asupra evreilor din țara noastră, cât și asupra societății în general'.

Pe de altă parte, președintele FCER a atras atenția că 'antisemitismul a ajuns în întreaga lume la un nivel care nu a mai existat de la Holocaust'.

'Evident, România nu a fost ocolită. Negaționismul Holocaustului a devenit o practică curentă. Ura a devenit o atitudine normalizată. Oricât am încercat să nu vedem aceste lucruri, oricât am încercat să ne uităm în altă parte, ele vor continua. Am avut deja exemple recente. Comemorările Holocaustului, care au o importanță simbolică fundamentală și care sunt atât de necesare, se transformă uneori într-un formalism automat, într-o formă fără fond, deoarece nu sunt dublate de măsurile necesare pentru a pune în practică cuvintele rostite. Statistic, în timp ce noi rostim aceste discursuri aici, cel puțin încă un alt supraviețuitor al Holocaustului se stinge. Și o întrebare m-a urmărit permanent. Avem oare noi dreptul astăzi să reconciliem memoria victimelor Holocaustului cu a acelora care le-au distrus viața? Avem oare dreptul să uităm în numele celor care nu mai există? Sau avem obligația absolută tocmai de a le apăra memoria și adevărul cu orice preț? Indiferent de răspuns, știu că memoria nu poate fi apărată prin acceptarea transformării criminalilor în eroi, indiferent de situație și indiferent de context', a subliniat deputatul.

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a atras atenția asupra a ceea ce a numit 'un soi de alunecare a societății românești spre extrema dreaptă', cauzată de lipsa unor 'suficient de multe opreliști în calea radicalismului'.

'Ce ar trebui să însemne opreliști? Instituții, de exemplu, care să protejeze valorile pe care, greșind, le-am considerat de neatins odată ce ele au fost consfințite în legi, în discursul public. Și valorile acestea se protejează inclusiv în instituții specifice, care ne lipsesc. Ne lipsește Muzeul Holocaustului, deși există resurse pentru asta, deși a existat voință politică pentru asta, deși există o instituție dedicată, care s-a ocupat și se ocupă serios ca această țară să aibă un Muzeu al Holocaustului. Sigur, au existat și motive pentru care Muzeul acesta nu există. Există și pretexte', a arătat Manole.

Ambasadorul Statului Israel în România, Lior Ben Dor, a subliniat că Shoah-ul nu a fost doar o tragedie a poporului evreu, ci și o rană în conștiința întregii umanități, lecțiile sale trebuind să ne ghideze în continuare, pentru că ura poate reapărea cu consecințe teribile. El a amintit că anul acesta comemorarea are o semnificație și mai profundă, în contextul marcării a doi ani de la 'masacrul' Hamas din 7 octombrie.

'Pentru israelieni și pentru evreii de pretutindeni, 7 octombrie și Holocaustul sunt legate printr-un fir comun: obligația eternă de a apăra demnitatea umană, de a respinge indiferența și de a ne asigura că 'Niciodată din nou' nu este doar un slogan, ci o promisiune vie', a transmis diplomatul israelian.

El a menționat că Tsili Venkert, supraviețuitoare a Holocaustului și bunica fostului ostatic Omer Venkert, cu rădăcini românești, a izbucnit în lacrimi, strigând în română că nu și-a imaginat vreodată că va fi martoră din nou la orori precum cele trăite în timpul Holocaustului, după ce nepotul ei, Omer, a fost reunit cu familia sa în februarie, după ce a îndurat 505 zile în captivitatea Hamas.

'Sperăm ca în zilele următoare prietenii săi care au fost ținuți alături de el în captivitate să se reunească în sfârșit cu familiile lor, după ce au îndurat mai bine de doi ani în mâinile Hamas', a spus ambasadorul.

Totodată, Lior Ben Dor a afirmat că România a făcut pași importanți pentru a transforma comemorarea în acțiune, amintind înființarea Institutului Elie Wiesel, Memorialul Holocaustului din București, adoptarea Strategiei Naționale de Combatere a Antisemitismului și sprijinul constant al României pentru educația despre Holocaust, pe care le-a calificat drept 'dovezi ale unei profunde responsabilități morale'.

'Trebuie să continuăm să lucrăm împreună. Să păstrăm memoria. Să-i învățăm pe copiii noștri adevărul. Să ne opunem celor care neagă sau distorsionează istoria. Și să combatem antisemitismul în toate formele sale - fie că se ascunde sub teorii ale conspirației, discursuri ale urii sau extremism violent. Poporul evreu este rezilient. Israelul rămâne puternic. Iar împreună cu prietenii noștri din România și din întreaga lume, vom face ca lumina să triumfe asupra întunericului. Fie ca memoria victimelor să fie o binecuvântare, iar angajamentul nostru comun pentru dreptate, adevăr, pace și umanitate să ne ghideze înainte', a mai transmis Ambasadorul Statului Israel.

Un mesaj dedicat Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a fost transmis de Michel Gurary, director executiv pentru Europa al International March of the Living.

La ceremonia de depunere de coroane la Memorialul Victimelor Holocaustului din București au mai participat reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităților evreiești și rome, precum și elevi din București.

***

În data de 9 octombrie 1941, în urmă cu 84 de ani, începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei - majoritatea copii, bătrâni și femei - din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate au fost escortați în Transnistria.

Potrivit Institutului Elie Wiesel, imaginea de ansamblu a atrocităților arată că peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană au murit sub regimul Antonescu (prin foc, frig, foame sau boli), iar 11.000 de romi au fost exterminați în Transnistria de autoritățile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Nicușor Dan/Facebook.com