În România, Ziua Holocaustului este marcată, în fiecare an, la 9 octombrie. În 1941, în această zi, a început deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord în Transnistria, consemnează Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel'. 'Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate au fost escortați în Transnistria', conform site-ului Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', https://www.inshr-ew.ro/.

Această dată a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, pentru comemorarea la nivel național a acestei zile. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autoritățile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, ce includ conferințe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri școlare etc., se arată pe https://www.mae.ro/.

La 9 octombrie 2025, începând cu ora 10:00, la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' organizează ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului. La ceremonia depunerii de coroane participă reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităților evreiești și rome și elevi din București, potrivit site-ului https://www.inshr-ew.ro/.

***

Ziua Holocaustului a fost instituită în urma mai multor recomandări propuse de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1986, pe baza lucrărilor și concluziilor Comisiei ce se regăsesc în 'Raportul final', publicat în 2004 (https://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf). Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii și respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acțiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, fără a putea stabili cu exactitate numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, apreciază că în România și în teritoriile, aflate sub controlul său, au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. Între 45.000 și 60.000 de evrei au fost omorâți în Basarabia și Bucovina de către trupele germane și române în 1941. Între 105.000 și 120.000 de evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 de evrei locali au fost lichidați (în special la Odessa și în districtele Golta și Berezovca). Cel puțin 15.000 de evrei din Regat au fost uciși în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri antievreiești. Au murit, de asemenea, o mare parte dintre romii deportați. Dintre cei 25.000 de romi (jumătate dintre ei copii) trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în 'Raportul final' al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005, are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor și rezolvarea unor probleme științifice referitoare la Holocaust, elaborarea și implementarea de programe educaționale și culturale privind acest fenomen istoric. Totodată, Institutul coordonează activitățile în vederea realizării obiectivului de investiții 'Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România', potrivit Legii nr.174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, respectiv ale Hotărârii Guvernului nr. 1134/2023 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții 'Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România'. Finanțarea obiectivului se realizează din fonduri externe rambursabile prin PNRR, conform acordului de finanțare, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform Notei de Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 1027/21.08.2024 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 902/2005 privind înființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', conform https://gov.ro/.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, realizat la inițiativa Ministerului Culturii și Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoașterii și, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunității evreiești și împotriva comunității rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi și cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf, și două instalații cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa și București, arată http://inshr-ew.ro/.

România a exercitat, în perioada martie 2016-martie 2017, președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în cadrul mandatului fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA. La nivel național, a fost adoptată Legea 157/2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 4 iulie 2018, conform http://legislatie.just.ro/.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027 a fost lansată la 20 iunie 2024, în cadrul unui eveniment organizat de Cancelaria Prim-Ministrului. Documentul reflectă continuarea angajamentului ferm al Guvernului împotriva oricăror manifestări de acest gen, fiind totodată o continuare a exercițiului început prin implementarea strategiei anterioare (2021-2023). Obiectivele generale ale Strategiei pentru perioada 2024-2027 vizează: (I) prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură; (II) promovarea educației pentru incluziune; (III) sprijinirea cunoașterii culturii evreiești; (IV) susținerea acestor eforturi la nivel internațional. Documentul a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 540/23 mai 2024, indică https://gov.ro/.

Institutul Cultural Român este invitat permanent în cadrul Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027 și prin implicarea directă în realizarea unei serii de acțiuni din cadrul Planului de acțiune al Strategiei, este parte a inițiativelor naționale în materie, fiind organizatorul anual al unei serii de evenimente ce contribuie la promovarea interculturalității și a educației prin incluziune, la combaterea antisemitismului, a xenofobiei și a discriminărilor de orice fel, se arată pe site-ul https://www.icr.ro/

***

Victimele Holocaustului sunt comemorate și la nivel internațional, la 27 ianuarie, rezoluția 60/7 fiind adoptată, în acest sens, la 1 noiembrie 2005 de Organizația Națiunilor Unite (ONU). Rezoluția ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parțial, și felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori în timpul Holocaustului, potrivit https://www.un.org/.

Ziua de 2 august a fost recunoscută ca 'Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor', prin rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015. În august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni și copii din așa-numitul 'lagăr al țiganilor') au fost exterminați în camerele de gazare, conform https://gov.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.inshr-ew.ro