La 1 august 2026 trebuie terminate toate proiectele din PNRR, dar suntem cam la 30% și în ceea ce privește stadiul absorbției fondurilor europene pentru cadrul financiar multianual, suntem la o medie de 17% pentru programele naționale și regionale, a declarat luni liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

'Planul Național de Redresare și Reziliență - la 1 august 2026 trebuie terminate toate proiectele și iată, suntem undeva la 30% stadiul de absorbție. Repet, 1 august 2026 - ultima zi în care se poate lucra la aceste proiecte. Legat de stadiul absorbției fondurilor europene (...), s-au pierdut masiv în două mari domenii. Pe de-o parte, în domeniul feroviar, care a beneficiat de cea mai generoasă finanțare, deci este pentru prima oară în istorie când nu mai putem spune că nu avem bani pentru dezvoltarea sistemului feroviar, și s-au pierdut jumătate din bani, pentru că sunt proiecte care nu se puteau încheia (...). Cele mai importante sunt modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată între Cluj-Napoca și Oradea, care a ieșit din această finanțare, finalizarea, dublarea și modernizarea liniei de cale ferată Constanța-Mangalia, începerea lucrărilor la metroul de la Cluj-Napoca și achizițiile de rame de călători pentru metrou și calea ferată, ambele cu întârzieri de câțiva ani fiecare. În plus, avem lucrările toate oprite pe Coridorul European numărul 4, între Brașov și Sighișoara, nu se avansează de șapte ani', a afirmat Peiu, într-o conferință de presă susținută la Parlament.

Potrivit acestuia, al doilea domeniu afectat de absorbția deficitară a fondurilor europene este cel sanitar.

'La fel, jumătate din fondurile care erau destinate modernizării spitalelor au fost scoase din PNRR. S-a renunțat la ele. Există acum promisiuni din partea Guvernului că se vor finanța din bugetul național. Dar deocamdată aceste finanțări au dispărut și consecințele le vedem - iată, la Spitalul 'Sfânta Maria' din Iași au murit șapte copii de infecții nosocomiale', a arătat senatorul.

Peiu a spus că, 'săptămâna trecută, Guvernul a împrumutat patru miliarde de euro, două miliarde pe scadența la șapte ani, un miliard pe scadență la 12 ani și unul pe scadența la 20 de ani'.

'Avem undeva la peste 7% media dobânzilor bancare plătite de statul român pentru împrumuturile luate, ceea ce înseamnă că în următorii 10 ani se va dubla costul acestei datorii publice. Dacă astăzi avem 1.040 de miliarde de lei, în 10 ani vom avea aproape 2.100 de miliarde de lei. 1.040 de mii de lei aveam la finalul lunii iunie. Dar, având în vedere că întotdeauna avem o creștere mai mare a datoriei publice decât a deficitului bugetar, pentru că avem un efect de bază care înseamnă că în fiecare săptămână se închid credite luate înainte pe dobânzi mici și ele se închid prin alte împrumuturi luate pe dobânzi duble, atunci avem un decalaj. Înseamnă că mai mult crește datoria publică decât deficitul bugetar în fiecare an și, practic, în următorii nouă ani vom ajunge să dublăm această datorie. Noi nu avem cum să plătim nicio rată, pentru că avem deficit bugetar, deci în următorii nouă ani vom avea în jur de 420 de miliarde de euro datorie publică în următorul orizont', a susținut el. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)