Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a pledat, luni, ca Parlamentul să devină un mediator între societatea civilă, instituții și companii pentru a identifica soluții împotriva dezinformării.

Abrudean a menționat că, în decembrie 2024, 'peste 85.000 de atacuri cibernetice au vizat sistemele electorale ale României și datele de autentificare pentru site-uri oficiale ale alegerilor au fost publicate de hackeri pe forumuri rusești cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale'.

'Acest eveniment arată cum dezinformarea și securitatea cibernetică se intersectează. Una o amplifică pe cealaltă. În lumea modernă, ele sunt inseparabile. Din nefericire, multe persoane nu au alfabetizare digitală. Le este greu să evalueze sursele, să identifice boții, să distingă între deepfake-uri și realitate. Între timp, atacurile cibernetice devin tot mai frecvente și mai sofisticate. România ocupă locul șase la nivel mondial în ceea ce privește nivelul de amenințare cibernetică, conform World Cybercrime Index. Din punct de vedere geopolitic, trăim la marginea unui război hibrid. Rusia folosește operațiuni cibernetice, narațiuni false, rețele sociale - toate pentru a destabiliza statele de graniță. Campaniile de dezinformare pot masca sau amplifica atacuri cibernetice reale. În perioade electorale - România, Republica Moldova, influența digitală și infiltrarea se combină. Atacul asupra sistemelor electorale românești este un caz documentat', a afirmat președintele Senatului, luni, la Conferința de Securitate Cibernetică București 2025.

Potrivit acestuia, încrederea publică se erodează când sunt vehiculate informații false, organizațiile au pierderi financiare și reputaționale.

'Trăim, probabil, în cele mai tulburi și provocatoare vremuri de la sfârșitul Războiului rece, iar fluxul de informații și date este mai rapid și mai divers ca niciodată. Dacă în trecut aveam doar televiziune, radio și presa scrisă, astăzi informația circulă cu viteza luminii, printr-o varietate de canale. Dacă înainte vorbeam doar despre mass-media, acum avem și rețelele sociale. De aceea, misiunea noastră, ca decidenți politici, de a combate dezinformarea și știrile false este mai importantă ca oricând. Societatea românească este, din păcate, mai polarizată ca niciodată, iar procesul de luare a deciziilor esențiale durează mai mult. Dar, așa funcționează orice democrație', a explicat Mircea Abrudean.

Președintele Senatului a evidențiat că împotriva dezinformării trebuie acționat 'ferm', cu instrumente democratice.

'Parlamentul trebuie să adopte, în perioada următoare, o serie de acte legislative care să protejeze mai eficient cetățenii de dezinformare și de interferențe străine. (...) Avem nevoie de cadrul legal potrivit, pentru ca răspândirea conținutului fals să fie sancționabilă. (...) Parlamentul trebuie să asculte societatea civilă, experții tehnici și ONG-urile pentru a elabora reglementări care protejează libertatea de exprimare, dar se protejează de cei rău-intenționați', a transmis Abrudean.

Într-o postare pe Facebook el a subliniat, totodată, că 'Parlamentul trebuie să-și asume rolul de mediator în acest moment între societatea civilă, companii, furnizorii de informații și instituțiile cu atribuții în protejarea spațiului media public din online și nu numai, pentru a identifica cele mai bune soluții la fenomenul din ce în ce mai amplu al dezinformării'. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)