Recenta hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este în linie cu poziția exprimată de statul român și creează premisele executării mandatelor europene de arestare, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

În acest context, statele membre de executare nu vor mai putea prelua executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent al respectivului mandat.

CJUE a stabilit joi că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat.

Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată.

Astfel, obiectivul de a crește șansele de reinserție socială nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia 'statele membre execută orice mandat european de arestare.'

Ținând seama de diferitele funcții ale pedepsei în cadrul societății, instanțele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunțate și, în consecință, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru.

Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale și a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată, potrivit comunicatului.

România a fost reprezentată în fața CJUE de Ministerul Afacerilor Externe prin Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, alături de Serviciul Contencios UE. Instituția din Guvernul României competentă în domeniul vizat de această cauză este Ministerul Justiției.

În anul 2017, un cetățean român a fost condamnat de Curtea de Apel București la o pedeapsă cu închisoarea, care a devenit definitivă la 10 noiembrie 2020. La 25 noiembrie 2020, această instanță emite un mandat european de arestare împotriva acestei persoane în vederea executării acestei condamnări. La 29 decembrie 2020, persoana respectivă este arestată în Italia. Cu toate acestea, autoritățile judiciare italiene refuză să predea persoana în cauză autorităților române. În schimb, aceste autorități decid să recunoască hotărârea de condamnare pronunțată de Curtea de Apel București și să preia executarea pedepsei în Italia. Ele consideră astfel că acest lucru ar crește șansele de reinserție socială a persoanei în cauză, care locuia legal și efectiv în Italia.

În hotărârea sa, Curtea de Justiție amintește mai întâi că mandatul european de arestare are la bază principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție, care trebuie întotdeauna să facă obiectul unei interpretări stricte. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)