Ministerul Finanțelor va reprezenta, în următorii ani, pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României, iar rolul său va fi esențial în reașezarea politicii fiscale și bugetare pe baze echilibrate, predictibile și transparente, într-un context marcat de presiuni inflaționiste, de ajustarea deficitului bugetar și de obligațiile asumate prin PNRR și Semestrul European, conform programului de guvernare.

''Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relației stat-contribuabil și de reorganizare a cheltuielilor publice în funcție de impactul socio-economic real. Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidență, eficiență în colectare, reducerea risipei și parteneriate solide cu mediul privat și autoritățile locale. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european'', se menționează în document.

Printre măsurile avute în vedere în cadrul ministerului se numără reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală-Autoritatea Vamală Română, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structura de tip 'policy unit' pentru fundamentarea tehnică a deciziilor și stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Institutul Național de Statistică și Banca Națională a României.

Totodată, se are în vedere crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activității de asistență contribuabili la nivelul Ministerului Finanțelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

ANAF va fi reorganizată atât din perspectiva structurii cât și a proceselor. Astfel, se are în vedere centralizarea activității structurilor suport și a deciziilor pentru analiza de risc, reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale, stabilirea de indicatori de performanță și reformă pentru creșterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale.

O altă propunere din Programul de guvernare vizează depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere, respectiv reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere vacante, utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control și teste integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.

Sustenabilitatea datoriei publice va fi asigurată prin: menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene; finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe; accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Printre programele de finanțare /dezvoltare prioritare se numără derularea unei analize de impact a tuturor programelor naționale, scheme de ajutor de stat și proiecte de investiții cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora, lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare și condiționarea demarării programelor noi de finanțare de evaluarea impactului economic și social al fiecărui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsurile de dezvoltare prevăzute urmăresc adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie, înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat de către Banca de Investiții și Dezvoltare și colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

În vederea debirocratizării/digitalizării se propune: operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie; limitarea contrafacerii și evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere - urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar și a administrației; îmbunătățirea relației cu contribuabilul prin regândirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului, includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a înțelege relația sa cu ANAF și ce se poate îmbunătăți, digitalizarea și simplificarea formularelor care se completează manual, inclusiv Declarația Unică, internet banking și validarea stingerii creanțelor in termen scurt după efectuarea plăților prin utilizarea unor scheme de plăți existente și modificarea unor norme legislative etc.

Evaziunea ar urma să fie scăzută prin valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactur, dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor sistem de atenționare timpurie (early warning), introducerea obligației de publicare a tuturor informațiilor / autorizațiilor, date de identificare ale societății care vinde online sub anumite platforme similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor și de înregistrare a rezidenței fiscale în România pentru fiecare magazin online care efectuează acte de comerț. Se are în vedere și trasabilitatea financiară pentru tranzacțiile efectuate prin platforme online cu corelație între sistemul bancar, firmele de curierat și sistemul vamal și declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont.

Alte măsuri avute în vedere în cazul Ministerului Finanțelor sunt: elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetară 2025-2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu; introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate și publicarea indicatorilor cheie de performanță; consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultanților Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice; introducerea în control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societăților intrate în proces de insolvență pe bază de analiză de risc; taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora; taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului; eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat etc. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)