La capitolul 'Investiții și proiecte europene' din programul de guvernare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) își propune o absorbție integrală a fondurilor de coeziune până în 2029, inclusiv prin reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent și predictibil al investițiilor.

Pentru eficientizarea absorbției se are în vedere simplificarea prin digitalizare a procedurilor de evaluare, verificare și autorizare, pentru reducerea duratei și a personalului alocat, realocarea sumelor neatribuite către priorități strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinanțate din PNRR, adaptarea fluxurilor financiare și procedurale la noile cerințe de raportare, monitorizare, dar și modernizarea apelurilor și ghidurilor solicitantului, prin simplificare și eliminarea cerințelor redundante.

MIPE intenționează introducerea unui sistem național de alertă timpurie și intervenție rapidă pentru proiectele întârziate și cu risc de dezangajare și crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea și contractarea proiectelor mature și fezabile, în special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice.

În ceea ce privește Fondul pentru o Tranziție Justă, se dorește evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente anului 2026 și accelerarea implementării proiectelor pentru modernizare și tranziție justă la nivelul celor șase județe eligibile - Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați, Prahova.

'Principalele direcții de acțiune sunt: consultarea cu partenerii județeni și actualizarea planurilor de tranziție justă aferente celor 6 județe, în raport cu noile realități și gradul de maturitate al proiectelor; deblocarea implementării programului și elaborarea unui plan de măsuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de Tranziție Justă; identificarea unui portofoliu de proiecte în vederea includerii la finanțare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026; pregătirea și lansarea implementării proiectelor aferente STEP (Platforma Tehnologiilor strategice pentru Europa, n.r.)', precizează documentul.

În privința noului instrument european de sprijin financiar, Fondul Social pentru Climă (FSC), se urmărește transmiterea cu celeritate către Comisia Europeană a primei versiuni de lucru a Planului Național Social pentru Climă (PNSC) și stabilirea calendarului de lucru pentru pregătirea implementării FSC.

Pentru aceasta însă e necesară îndeplinirea unor condiții prealabile, fără de care Comisia Europeană va considera planul ca fiind nerelevant și îl va respinge: transpunerea Directivei ETS2 de către MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 și a legislației secundare aferente; transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficiența energetică, de către Ministerul Energiei, pentru a corela definiția sărăciei energetice cu prevederile FSC; elaborarea Planului Național de Renovare a Clădirilor, de către MDLPA, corelat cu indicatorii din PNSC și aprobarea PNIESC (Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice), în versiunea sa revizuită, se mai arată în document.

Programul de guvernare mai stipulează, la capitolul 'Investiții și proiecte europene', pregătirea perioadei de programare a Cadrului Financiar Multianual 2028-2035, care prevede implicarea activă a României în procesul de negociere la nivel european pentru ca Politica de Coeziune să rămână principala politică de investiții structurale care sprijină eliminarea disparităților la nivelul Uniunii.

În document sunt prevăzute și o serie de reforme cum ar fi reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanțare, unificarea sistemelor de raportare a indicatorilor de performanță la nivelul tuturor programelor europene și publicarea lunară a stadiului absorbției pentru PNRR, Politica de Coeziune și Fondul Social pentru Climă.

MIPE urmărește totodată simplificarea sprijinului pentru mediul privat prin regândirea programelor de sprijin, prin crearea unor instrumente sau fonduri de investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

Program de guvernare/ Creșterea performanței spitalelor prin reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20%

Program de guvernare/ Dezvoltare și Administrație: Salarizare după performanță în administrația publică centrală și locală de la 1 ianuarie 2027

Program de guvernare/Deficitul va fi redus prin măsuri clare de diminuare a cheltuielilor publice; se va tăia unde există risipă

Program de guvernare/ Justiție: Eliminarea cumulului pensiei cu salariul și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani

Program de guvernare/Apărare: Creșterea cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, în contextul actual de securitate

Program de guvernare/ Revizuirea organizării și eficientizarea activității instituțiilor de cultură

Program de guvernare/Digitalizare: România ar trebui să atingă media UE la digitalizarea statului în doi ani

Program de guvernare/ Energie: Stabilizarea prețurilor, combaterea ineficiențelor și asigurarea securității energetice pe termen lung

Program de guvernare/Afaceri externe: România trebuie să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre

Program de guvernare/ Două cote de TVA, creșterea accizelor și a impozitului pe dividende; ANAF, plasat în afara algoritmului politic

Program de guvernare/Investiții: Recâștigarea încrederii CE, renegocierea PNRR

Program de guvernare/ Două cote de TVA, creșterea accizelor și a impozitului pe dividende; ANAF, plasat în afara algoritmului politic

Program de guvernare/ Mediu: Reorganizare instituțională, atragere de finanțări externe, debirocratizare și digitalizare