Aspecte-cheie ale alegerilor au rămas fără o supraveghere suficientă, reacția autorităților, deși îmbunătățită, fiind fragmentată și lipsită de transparență, arată un raport preliminar al misiunii de observare a Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) a OSCE prezentat, luni, într-o conferință de presă.

'Eforturile recente ale autorităților statului român pentru a îmbunătăți integritatea electorală sunt notabile. Alegerile au fost gestionate eficient. Cu toate aceasta, au fost marcate de o supraveghere insuficientă a unor aspecte-cheie ale campaniei', a precizat șefa delegației adunării parlamentare a OSCE, Lucie Potuckova.

Ea s-a referit la conținuturi inautentice online și a apreciat cadrul legislativ drept adecvat, dar 'recentele schimbări nu au rezolvat suficient problemele care au impact asupra încrederii publice'.

Reprezentanta OSCE a spus că media publice au fost echilibrate, dar altele 'au reflectat afilieri politice'.

În concluzie, Potuckova a susținut că primul tur al alegerilor a fost gestionat eficient, 'dar este nevoie de o mai mare transparență și de certitudine legislativă pentru binele atât al alegătorilor, cât și al candidaților'.

Experta a adăugat că supravegherea mediului online este împărțită între instituții, ceea ce duce la 'reacții fragmentate și transparență limitată'.

'Rolul nostru nu este să facem poliție în mediul online, nici să numărăm conținuturile false ori cazurile de manipulare coordonată, rolul nostru este să vedem dacă autoritățile sunt pregătite și capabile să detecteze și să reacționeze la asemenea activități', a evidențiat șeful misiunii ODIHR, Eoghan Murphy.

El a amintit că în perioada de campanie, peste 450 de conturi online au fost marcate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar 240 de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). De asemenea, a spus el, Biroul Electoral Central (BEC) a notificat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind aproximativ 200 de conturi care aveau conținuturi false.

Expertul a remarcat că 'o lipsă de constanță în ceea ce privește deciziile și lipsa de informare în gestionarea acestor cazuri au dus la confuzie printre candidați și susținători legat de ce este permis și ce nu este permis'.

În acest sens, a subliniat Murphy, există informații limitate privind ce au făcut platformele în cazuri de conținuturi false. Mai mult, unele dintre aceste mesaje șterse au reapărut online.

În cazul României, a arătat el, au existat în mediul online încercări de a influența vizualizările unor postări, folosirea de boți, ferme de troli și materiale generate de Inteligența Artificială, pentru a amplifica sau suprima conținuturile emise de candidați.

'Autoritățile au făcut eforturi pentru a aduce îmbunătățiri în domeniu, dar am observat că reacția a fost fragmentată și că nu a fost transparentă. Spre exemplu, am văzut o declarație de la ANCOM, una de la MAI, alta de la BEC despre conturile vizate pentru conținuturi neautentice sau din alte motive. Nu știm dacă este vorba de aceleași conturi, nu știm ce este în spatele acestor conturi și nu știm dacă au fost închise', a detaliat expertul.

Reprezentantul OSCE a apreciat că 'autoritățile au ultimul cuvânt atunci când spun dacă a fost vorba de interferențe străine (în alegeri - n.r.)'.

În privința reflectării jurnalistice a scrutinului, Murphy a remarcat că 'finanțările intense și netransparente ale unor media de către partide politice subminează caracterul pluralist al acestui domeniu'.

'Nu credem că publicul a știut ce mesaje din media au fost plătite și care nu la televiziunile private. Este o condiție pentru alegeri informate', a adăugat el.

Misiunea OSCE rămâne în România până pe 25 mai iar după al doilea tur al alegerilor prezidențiale va publica un raport final, cu posibile recomandări pentru autoritățile române. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)