România, în acest moment, are nevoie de un președinte care să unească românii și să transmită încredere în instituțiile statului, a declarat candidatul Partidului Noua Românie, Sebastian-Constantin Popescu, într-un interviu acordat, vineri, AGERPRES.

Printre deciziile pe care le-ar lua în primele zile de mandat, Sebastian Popescu spune că va convoca partidele parlamentare la discuții pentru a vedea ce 'plan au cu România', va numi un director civil la SRI și va propune un judecător din partea Președinției la CCR.

În planul politicii externe, Popescu își dorește o 'bună relație cu vecinii', o reașezare a poziției României în cadrul UE pentru a nu mai fi 'la număr' și continuarea parteneriatului strategic cu SUA. Din postura de președinte, își propune să reușească 'reunificarea țării' cu Republica Moldova, 'pe căi pașnice, diplomatice'. De asemenea, consideră vital ca statul român să efectueze cheltuieli, în limita bugetului disponibil, pentru a continua înzestrarea și modernizarea Armatei, pe care o consideră 'sistemul imunitar al țării'.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Domnule Sebastian Popescu, de ce candidați la alegerile prezidențiale din luna mai? Este a treia oară când intrați în cursă electorală pentru cea mai înaltă funcție în stat. Ce șanse vă dați în această nouă competiție electorală?

Sebastian-Constantin Popescu: Este a treia oară pentru că s-au anulat alegerile anul trecut, dar de fapt este o redepunere a candidaturii ca urmare a hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie, numărul 32, prin care s-a dispus anularea întregului scrutin electoral și reluarea lui de la zero. În 7 decembrie, colegii mei, împreună cu mine, am luat decizia de a redepune candidatura ca urmare a deciziei CCR, considerând că nu s-a finalizat acest proces început în 2024. Asta a fost unul dintre motive pentru care am candidat din nou în 2025.

Alt motiv care a existat și în 2019 și în 2024 a fost acela de a oferi românilor o alternativă în ceea ce privește candidatura la funcția de președinte al României, o alternativă venită din afara sistemului politic clasic, să spunem, tradițional, care de ani de zile se perindă la putere prin Parlament și Guvern. De foarte mulți ani, chiar înainte de 2015 de a fonda Partidul Noua Românie, tot auzeam spunând în jurul meu foarte mulți oameni că vrem oameni noi pe care să-i votăm, vrem altceva, iar Partidul Noua României, cât și eu suntem altceva. Dacă vrem să facem cu adevărat o schimbare nu o putem face în realitate cu aceiași oameni care sunt în continuare la guvernare și care nu vor să facă această schimbare. Cred că România în acest moment are nevoie de un președinte care, în primul rând, să unească acești români și să le transmită încredere. Încredere în instituțiile statului, încredere în cetățeni, încredere că liderii noștri nu vor mai repeta aceleași greșeli și cei care vin să ocupe aceste funcții vor face întocmai ce spune Constituția și legile României.

AGERPRES: În ultimele săptămâni, între candidați s-a pus problema : 'retrage-te tu, că eu stau mai bine în sondaje'. Dumneavoastră vi s-a cerut să vă retrageți pentru a susține un candidat mai bine plasat în sondajele electorale, ați face acest lucru până pe 4 mai?

Sebastian-Constantin Popescu: Da. Mi s-a cerut retragerea ca urmare a reacției mele furioase și de revoltă la adresa PSD-ului și a Guvernului, întrucât au modificat legea alegerilor prezidențiale prin Ordonanța numărul 1 pe 2025, cu privire la modalitatea de completare a Birourilor Electorale Județene (...) au introdus de facto din oficiu toate partidele politice parlamentare, eliminând condiția obligatorie de a avea și candidat validat în alegeri. Și într-o emisiune (...), cred că miercuri, dacă nu greșesc, i-am adresat această întrebare domnului reprezentant din partea coaliției pentru domnul Crin Antonescu, dacă nu greșesc, Bogdan Matei de la PSD și am spus: domnule Matei, ținând cont de ce a făcut Guvernul, ați creat următoarea situație, două partide parlamentare au câte 48 de reprezentanți în fiecare birou electoral județean, e vorba de POT și SOS, și câte 20.000 de reprezentanți în secțiile de vot, dar acele partide nu au candidați la prezidențiale, ei pe cine reprezintă? Crin Antonescu are 144 de reprezentanți în birourile electorale județene și 60.000 de reprezentanți în secțiile de vot. Iar eu, candidatul Partidului Noua Românie, am zero și la BEJ-uri și la secțiile de vot. Și în această circumstanță, pentru a repara măcar, dintr-un punct de vedere, i-am spus, l-am întrebat, această nedreptate, sunteți dispuși, cei din coaliție, să eliberați câte un loc în fiecare secție de votare, din cele trei pe care le aveți ca și coaliție, iar acel loc să fie ocupat, prin tragere la sorți, de cele patru partide neparlamentare - PNR, PNCR, PUSL și PLAN. Răspunsul dumnealui a fost: nu ! M-a enervat, m-a iritat, ca o sfidare, și a venit în completare să spună: vă trimiteți observatori și ați rezolvat problema.

Și am spus: cum puteți (...) să spuneți astfel de aberații? Una este statutul de observator, alta este calitatea de reprezentat în proces electoral, juridic vorbind, procedural. Și mai mult de atât, îmi plătești dumneata observatorii? De unde are Partidul Noua Românie bani să plătească 20.000 de observatori? Acei reprezentanți sunt plătiți de la bugetul de stat, pentru că ei sunt învestiți cu autoritate de stat atunci când intră în birou electoral. Și ca urmare a reacției mele vehemente și nervoase, domnul Matei atât a putut să mai zică, că să mă retrag, că nu sunt eu bun de președinte. Nu mi-a spus să mă retrag în favoarea cuiva, dar a zis că mai bine să mă retrag, ca să vă răspund la întrebarea dacă cineva mi-a adresat invitația de a mă retrage.

Indiferent cine face invitația și indiferent cine ar face presiune asupra mea, nu am intrat în cursa electorală ca să mă retrag în favoarea cuiva sau în defavoarea altuia. Mi se pare o tâmpenie, mi se pare o prostie. În momentul în care punem problema, retrage-te tu ca să am eu mai multe șanse. Că tu mă încurci puțin - asta nu are legătură cu democrația și cu alegeri libere și transparente și corecte. Asta are legătura cu niște jocuri dincolo de democrație. Nu înțeleg un astfel de joc, nu sunt parte la un astfel de joc, nu accept, nu aprob și nu susțin astfel de deal-uri. Vorbim totuși de funcția de președinte al României. În halul ăsta o tranzacționăm?

AGERPRES: Biroul Electoral Central v-a validat candidatura pentru alegerile din 4 mai, dar, la scurt timp a format și o plângere penală privind modalitatea de strângere a semnăturilor de susținere. Ce s-a întâmplat de fapt și care este stadiul anchetei?

Sebastian-Constantin Popescu: Concret. În data de 15 martie, eu am mers cu colegii mei să depunem semnăturile la Biroul Electoral Central. Ele au fost preluate de personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central și timp de două ore le-au verificat. Am fost acolo fizic, la dispoziția Biroului Electoral Central. (...) Mi-au dat un proces verbal în care au constatat că noi declarasem un număr de semnături și ei la numărare au găsit mai multe decât declarasem noi, vreo 4.000. (...) Atât. Doar că au spus că există o diferență în plus, adică ați declarat mai puține, dar ați adus mai multe decât ați declarat. Nu m-au întrebat că ar fi vreo neregulă.

La două zile distanță a venit decizia de validare a candidaturii, la o oră și ceva după aceea vine un comunicat de presă, de care am aflat din presă, nu de la BEC, că n-am mai stat să verific, nu stăteam să verific în fiecare zi, mai aveam și alte proceduri de făcut. Și am aflat ca urmare a solicitării unei jurnaliste (...) care m-a contactat și mi-a citit un punct de vedere. Habar n-aveam despre ce este vorba. Nu m-a anunțat și nu mi-a picat bine lucrul ăsta. E vorba de o instituție a statului român. Venim după niște alegeri anulate, cu surle și trâmbițe, pentru că niște instituții ale statului n-au vegheat la respectarea legilor. Și BEC-ul, și AEP-ul, și ANAF-ul, și Serviciile, toate sunt în culpă pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut. M-aș fi așteptat ca atunci, pe loc, Biroul Electoral Central, personalul tehnic auxiliar, când le-au verificat, dacă aveau nelămuriri, să mă întrebe, să-mi adreseze întrebări pentru clarificare. Trebuie să existe o comunicare cu candidatul. (...) N-au făcut acest lucru. Și nu mi se pare în regulă să aflu din presă că tu ai formulat o plângere penală la adresa mea.

Pe ce suspiciuni? Pe ce problemă? Strict raportat la ce scrie în comunicatul de presă, alte informații nu am nici până ziua de azi. (...) Comunicatul de presă este comunicat de presă, decizia are altă putere legală. În acel comunicat de presă, dumnealor au reclamat următorul fapt, că există nereguli, suspiciuni, indicii, neclarități că de ce am semnat eu acea declarație pe propria răspundere de la final, știți cum arată un formular de semnături, da, unde erau trecute datele mele, în original, holograf, și localitatea de unde proveneau semnăturile. Și că în aceeași zi existau formulare cu semnături adunate de la București, de la Iași, de la Cluj, de la Brașov din toate județele. Și că nu aveam cum eu, fizic, să fiu prezent în toate acele localități. Ok, bun, e adevărat. Dar puteau să mă întrebe de ce există formularele semnate de dumneavoastră? Că toate au fost, toate formularele.

Decizia a fost a noastră internă să existe un singur tipizat cu datele completate jos, la calculator, ca să reducem timpul de completare manuală, că ai varianta să completezi la calculator sau manual. Timpul fiind foarte scurt acum la redepunerea candidaturilor (...) și ca să fim eficienți în timpul ăla foarte scurt, s-a luat această decizie. (...) Dar de aici și până la a spune că există suspiciuni de fraudă, este cale lungă. Pe mine m-a afectat și personal. Și ca imagine, ca ștampilă. (...) Puteau să mă întrebe. Atunci sau a doua zi și le explicam. Coincidență sau nu, în 2024 fix la fel am procedat. Fix toate formularele la fel au fost cu datele mele. În 2024 de ce nu s-a sesizat nimeni că ar fi o fraudă și acum s-a sesizat? (...) Aici este nedumerirea. Avem dublu standard pentru fix aceleași lucruri, nu mi se pare normal. Nu am mai primit niciun fel de comunicare de la nimeni. Este doar ce vedeți și dumneavoastră public, comunicatul de presă, decizia. Nimic altceva de la nimeni. Nici de la parchet, nici de la judecătorie, de la tribunal sau birou electoral, etc. Absolut nimic! Nici telefon, nici mail, zero! (...) Nu știu, nu mi se pare în regulă, vă spun sincer, pentru că tu îmi afectezi șansele mele la candidatură prin această modalitate de comunicare total netransparentă.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ați avut cheltuieli de campanie zero, la alegerile din noiembrie 2024, pentru alegerile din acest an aveți un buget pentru promovare electorală?

Sebastian-Constantin Popescu: Da, pentru că nu am avut bani. Mi-aș dori să am un buget. Momentan, până astăzi, nu am depus niciun cont pentru că nu am primit niciun fel de donație. E prima săptămână de campanie, am speranța că poate vor exista niște oameni de bine, cum văd la alți candidați, care s-au îngrămădit să le dea milioane de lei, nu mii de lei, cum aș avea eu așteptări. Și poate, nu știu, vor vedea că sunt și eu cu contul zero. Și poate mai bagă niște bani și la mine în cont să mă promovez și eu. N-am afișe, n-am flyere, n-am promovare electorală plătită pe nicăieri. Momentan, doar folosesc timpii gratuiți de antenă la radio și televiziune, așa cum prevede Legea audiovizualului și Legea 370 pe 2004, promovare online în mod gratuit, atât momentan. Nu am momentan buget de campanie.

AGERPRES: Anul trecut, pe 27 noiembrie, ați cerut anularea scrutinului prezidențial, reclamând tocmai fraudarea legii electorale de către un candidat. Cum credeți că se vor desfășura lucrurile de data aceasta? Credeți că va fi un proces electoral corect și democratic de această dată?

Sebastian-Constantin Popescu: Am îndoieli, din următoarele puncte de vedere, că și acest proces electoral va fi unul corect, transparent, democratic și echitabil pentru toți competitorii electorali. Am mai spus înainte problema cu birourile electorale județene și secțiile de votare. Neavând niciun reprezentant, nici în birourile electorale județene și nici în vreo secție de votare, eu nu am o pârghie directă, palpabilă, verificabilă, legală, să constat dacă alegerile sunt corecte sau nu. Și atunci pot apărea tot felul de suspiciuni.

Nu vorbim în acest moment de o competiție egală pentru toți competitorii electorali. (...) Din păcate, foarte multe televiziuni care sunt obligate în momentul în care declară la CNA că intră în campanii electorale cu emisiuni electorale, sunt obligate să ofere timpi de antenă gratuiți în mod egal tuturor competitorilor electorali care au făcut solicitare în acest sens până în preziua alegerilor. La fel s-a întâmplat și anul trecut, la fel se întâmplă și acum. Trebuie, dar nu oferă. Nici anul trecut nu au oferit și anul trecut au făcut discrepanțe și anul trecut au împărțit candidații la prezidențiale în două mari categorii, șmecheri și fraieri. Eu am fost în echipa fraierilor. Se pare că și de această dată sunt la fel.

Bineînțeles, banii te ajută să-ți crești expunerea, dar raportat strict la timpii de antenă gratuiți, ei nu se acordă din păcate în mod egal și echitabil tuturor competitorilor electorali, pentru că legea spune foarte clar. (...) Televiziunea de stat și Radio România sunt impecabili, nu avem ce să le reproșăm. Problema sunt la televiziunile private, eu am reclamat anul trecut 18 televiziuni la CNA. CNA s-a făcut că plouă.

Mai vine problema cu... am căzut din lac în puț. N-au fost vigilenți sau n-au vrut să fie vigilenți să vadă ce a făcut Georgescu anul trecut în campanie. L-au lăsat așa să zburde pe câmpii și au zis, aoleu, noi n-am văzut. Păi de ce n-ați văzut? Unde ați fost? Autoritatea Electorală Permanentă are un rol și de prevenție, și de combatere, și de verificare post-factum. (...) Și am ajuns în situația de a anula alegerile, pentru că repet, niște instituții, inclusiv AEP-ul, s-au uitat la stele. Și am căzut din lac în puț.

Acum am venit cu niște măsuri excesive. Am introdus o etichetă electorală publicitară pentru absolut toate tâmpeniile. N-ai voie să mai spui absolut nimic. Nici ca simplu cetățean. Dacă spui o părere politică, pro sau contra unui candidat, trebuie să pui acea etichetă politică, pentru că devii actor politic ca urmare a regulamentului făcut de Uniunea Europeană, iar exagerat, transpus otova în legislația românească prin Ordonanța 1 pe 2025. Și dacă nu te conformezi și îți exprimi un punct de vedere ca și simplu cetățean în mediul online, că acolo poți, pe pagina ta personală de socializare, devii actor politic și ești susceptibil să iei amendă între 15.000 și 50.000 de lei. Ori, din punctul meu de vedere, o astfel de măsură excesivă are următorul scop: să inhibe, să determine românii să nu mai vadă opinii politice în campanie, nici pro, nici contra unui candidat. Să tacă din gură.

Mai mult de atâta. Ok, eticheta înțelegem că o introducem pe materiale electorale, pe materiale online, dar au mers extrem cu asta. La Radio România, există în oferta editorială și posibilitatea să se înregistreze materiale audio de campanie pe care să le difuzeze și ne-au prezentat oferta de 18 emisiuni în 30 de zile. Pe toată durata campaniei electorale, o emisiune are 55 de minute în care intră toate mesajele celor 11 candidați, fiecare având 4 minute și jumătate maxim. Ca urmare a acestei probleme cu eticheta, i-au obligat și ne-au obligat și pe noi să introducem o etichetă publicitară audio, în condițiile în care este gratuit timpul de antenă, știm cine este Radio România, știm cine este competitorul electoral, știm care este publicul țintă (...). Nu mai trebuie să specificăm. Și în acest moment dacă o să aveți curiozitatea să dați pe frecvența Radio România o să auziți timp de 55 de minute 11 mesaje de campanie pe care oricum nu le mai rețineți, dar veți auzi de 22 de ori acele etichete electorale, la începutul și la finalul mesajului audio al fiecărui candidat.

AGERPRES: În ultimii 35 de ani am avut ca proiecte de țară România NATO, România în Uniunea Europeană, România educată. Care este proiectul dumneavoastră de țară?

Sebastian-Constantin Popescu: România dreaptă, dacă aș putea spune așa. România unită de un președinte care transmite această unitate prin ceea ce spune și prin ceea ce face. Principala armă a președintelui este viul grai. Ce spui, aia se recepționează la nivel de popor. Dacă tu continui să faci jocurile de culise politice ale unui partid care te-a susținut în alegeri sau unei alianțe, să nu vezi interesul național, o să fim în aceeași paradigmă ca și până acum.

Fostul președinte a avut marele plan cu România educată. Au educat atât de bine poporul ăsta, încât în continuare pleacă masiv din țară. Vrem să-i aducem acasă, dar doar vrem. Dar nu facem nimic să-i ducem acasă și locul lor este luat de asiatici. Planul meu mare este de a le inspira încredere românilor, să le redăm încrederea românilor în instituțiile statului și în liderii pe care ei îi aleg prin vot, începând de la președinte.

Este foarte mult de lucrat la acest capitol, nu este ușor să mai recâștigi încrederea poporului după 35 de ani de dezamăgire cruntă. Ne uităm în toate sondajele de opinie cu privire la capitolul încrederii populației în tot ceea ce înseamnă Parlament, Guvern, Președinte, principalele instituții fundamentale al unui stat democratic. Sunt la cel mai mic nivel de încredere. Și asta se datorează celor care au populat aceste instituții în ultimii 35 de ani. În sensul ăsta au lucrat.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care vor fi primele trei măsuri pe care le veți lua în primele 100 de zile de mandat?

Sebastian-Constantin Popescu: În primele zile voi convoca CSAT-ul, în prima zi voi trimite invitație către toate partidele politice parlamentare, într-o primă fază, pentru a discuta direct și oficial cu aceste partide, să știu care este planul lor pentru România. Ce vor să facă cu această țară și cum putem să ne coordonăm, să comunicăm mai bine, să lucrăm mai bune în spiritul Constituției. (...) Sunt foarte multe lucruri pe care aș vrea să le fac chiar din prima zi și le voi face. În fiecare zi voi încerca să îmbunătățesc viața de zi cu zi a românilor, prin luări de poziții publice, prin medieri între autorități, între autoritate și cetățeni. Nu voi ieși din matca constituțională.

M-ați întrebat ce voi face în primele 100 de zile, da? Eu am spus începând din prima zi. Dacă din prima zi se vacantează funcția de prim-minister, de îndată, adică nu mai stau 100 de ani să aștept, de îndată, pentru că trebuie România să aibă un Guvern plin. Există și această probabilitate ca, în funcție de rezultatul alegerilor, Guvernul actual să nu mai existe sau să nu mai existe în totalitate în această formulă guvernamentală pe care o avem în prezent.

Aș propune chiar din prima zi sau a doua zi Parlamentului un nou șef civil la SRI. Cred că ne apropiem de aproape 2 ani, dacă nu greșesc, nu, un an și ceva a trecut clar de când Eduard Hellvig și-a dat demisia. Și nu avem. De ce nu avem? Care este explicația?

Dacă actualul președinte interimar Bolojan nu va desemna din partea Administrației Prezidențiale, din partea președintelui, un judecător la CCR, o voi face eu în prima zi sau a doua zi, în mod transparent, după consultări. Și principalul criteriu va fi pregătirea profesională a acelui magistrat, vreau să provină din rândul magistraților, judecători, cu o experiență minimă de 18 ani, așa cum cere legea, dar să nu aibă nicio pată, să nu fie deloc controversat. (...) Oricum, Curtea Constituțională este asaltată din toate părțile, prin tot felul de critici.

Iar legat, dacă îmi permiteți, acum, de ce s-a întâmplat anul trecut cu hotărârea, am și eu o critică la adresa Curții Constituționale, pe Hotărârea CCR 32 din 6 decembrie 2024. Pe fond au luat o decizie corectă, raportat la ceea ce s-a întâmplat și au salvat România dintr-un mare pericol. Dar modalitatea în care au luat-o nu este tocmai ortodoxă. Pentru că, inițial, au validat primul tur. După care, vineri, când deja începuse votarea de vreo două ore în mai multe secții de votare din diaspora, s-au sucit și nu doar că au anulat primul tur, au anulat întregul scrutin și au dispus reluarea lui de la zero. Aici aduc o vină și o critică Curții Constituționale că n-a fost mai hotărâtă din prima și a creat această confuzie. (...) Să nu mai creăm atâta... neîncredere, atâta suspiciune (...) la 12 noaptea să se trezească, să o ia dimineața la 8:00-9:00 să știți fraților, nu vă mai duceți nicăieri la vot, am luat decizia asta. Să nu o fi împins-o atât de mult. Nu știu care au fost resorturile din spatele luării deciziei atât de târziu, care a bulversat întreaga România.

AGERPRES: Ce fel de politică externă veți duce în următorii cinci ani pentru România? Am avut în ultimii 35 de ani axa București, Londra, Washington, apoi revitalizarea relațiilor cu țările arabe, mai apoi consolidarea relațiilor cu statele membre UE și NATO, parteneriate strategice. Pentru dumneavoastră, care este cel mai important element de politică externă?

Sebastian-Constantin Popescu: Fără să fiu malițios sau rău intenționat, eu consider că în ultimii ani România n-a avut niciun fel de politică externă, nici europeană, nici transatlantică, nici cu țările arabe, nimic. N-am văzut nimic concret. Am văzut doar un președinte care se tot plimba în țări exotice cu avioane de lux. Și nu venea cu nimic, nu vedeam nimic ca urmare a acelei vizite. Eu, ca președinte, îmi doresc să dezvolt în mod real politica externă a României cu toate statele, în primul rând cu cele vecine. Începem cu vecinii prima dată. Noi trebuie să ne consolidăm prima dată relațiile diplomatice, comerciale, de bună prietenie, vecinătate și cooperare, în primul rând cu vecinii noștri istorici, tradiționali, la graniță, pentru că, în caz de orice, ei ar trebui să fie primii care să sară în ajutorul tău, să te ajute. Și e bine să te ai bine cu vecinii.

Avem diverse relații cu toți vecinii noștri, în diverse stadii. Bulgaria și Ungaria sunt membre NATO și avem, din acest punct de vedere, în aceste două cluburi exclusiviste, avem o relație mai privilegiată. Dar nu în mod special. Nu cred că ne iubim foarte tare cu ungurii. (...) Ne aducem aminte ce face Viktor Orban când vine în România. Ca și cum ar veni la el acasă și se apucă să spună numai lucruri vrute și nevrute. Iar autoritățile române tac mâlc. Nu prea îi zic nimic. Din ce motive, nu știu, de frică, de teamă, asta e politica, nu este politica ok. Dacă vii la mine acasă, respecți regulile casei mele. Pentru că nici autoritățile române nu s-au dus vreodată la Budapesta și să spună acolo să aibă nu știu ce revendicări teritoriale și să inflameze spiritele și tot ceea ce face Orban.

Nici cu Bulgaria nu avem așa o relație foarte specială și foarte strânsă să cooperăm în mai multe domenii. Serbia nu este momentan în... UE și în NATO. Avem o cooperare și nu prea avem. Este Ucraina, săraca, este bombardată de trei ani de zile. România a fost un stat bun vecin pentru Ucraina în ultimii ani. A ajutat cu tot ce a putut și ajută în continuare. Dar cred că putem să facem mai mult.

După ce ne punem bine cu vecinii noștri, trebuie să întărim relațiile de comunicare și cooperare și de respect reciproc cu toate statele membre ale Uniunii Europene. Pentru că noi suntem din 2007 în Uniunea Europeană, dar suntem acolo la număr.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ați evitat să vă referiți la Republica Moldova.

Sebastian-Constantin Popescu: Republica Moldova sunt frații noștri, e teritoriul românesc ăla. Este numit artificial prin Convenții, România a recunoscut. Practic, e teritoriul Basarabia, teritoriul strămoșesc, rupt din teritoriul României Mari. (...) România a recunoscut ca o formă de compromis ca totuși să menținem relațiile și să ajutăm și să rămână cât de cât aproape de țara noastră să devină stat independent după '90, când a fost primul stat care i-a recunoscut independența. Să nu uităm acest lucru. Militez pentru reunificarea țării. Cred că avem o relație specială cu Republica Moldova, dar mă mai deranjează un lucru. Dintr-un punct de vedere pot înțelege faptul că rusificarea are efectele ei și în Republica Moldova de ani de zile. Rusificarea forțată introduce alte mentalități, dar nu pot fi de acord ca moldovenii să ne vadă bine doar atunci când le dăm. Adică noi suntem buni la partea materială, iar, ideologic, să fim cu Rusia în suflet. Nu-mi convine asta și mă doare. Vă spun sincer, mă doare și este asumat. Nu, nu. Și, din păcate, unii moldoveni au astfel de atitudini. Ceea ce nu este în regulă. (...) Hotărăște-te ce vrei. Vrei în Rusia? Rămâi în Rusia, dar ăsta este teritoriul românesc. Limba moldovenească este inventată.

Mi-aș dori din tot sufletul, ca în mandatul meu de președinte, să reușesc reunificarea țării. Pe căi pașnice, diplomatice, avem proceduri. Să-i convingem. Trebuie să-i convingi, logic că trebuie să-i convingi pe majoritarii de acolo, nu cu forța.

AGERPRES: Vă referiți la intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau la unificare?

Sebastian-Constantin Popescu: Aia e o variantă, dar și o unificare de facto. Ca Republica Moldova să se unească cu România și să devenim din nou România Mare. Da? Putem să facem asta. Doar dacă există voință clară și la București și la Chișinău. Referendumul în aceeași zi, pregătim totul, cum se poate, minuțios, și cu siguranță vom găsi argumente să facem această reunire posibilă și să fie pe vecie. Apoi, după ce rezolvăm și cu Uniunea Europeană să nu mai fim acolo la masă doar de umplutură; cu America este un stat extrem de important. Nu e o incompatibilitate în a fi membru UE și a avea o relație specială privilegiată sau nu știu pe ce axă cu America.

Acum, Marea Britanie este în afara UE, dar avem o comunitate extrem de importantă în Marea Britanie. Și din acest punct de vedere noi trebuie să avem relații și mai speciale și mai strânse cu Marea Britanie. Cred că avem un mare avantaj de care nu știm să profităm. Regele Charles este înnebunit de România. O iubește ca pe propria lui țară și a dovedit-o de atâtea ori. (...) Nu știm să profităm de lucrurile astea. Tratăm cu superficialitate. (...) Nu știm să profităm de aceste legături istorice, nici prin Casa Regală a României, care are strânsă legătură și cu Casa Regală Britanică. A fost bun regele când se ducea peste tot, pe la veri, rude, prieteni, toți regii care mai erau sau pe la toate monarhiile din Europa, să facă lobby pentru România, să ne primească în Uniunea Europeană și NATO. Uităm lucrurile astea? Era bine atunci? Omul ăla nu mai era șef de stat - că a fost dat afară de comuniști în șuturi, iar 'europenii' și 'democrații' care au venit după '90 l-au izgonit când a venit de la aeroport ca pe ultimul om. Și totuși el a trecut cu vederea, a iertat, pentru că a iubit și el la fel de mult țara asta în care s-a născut. Vorbesc de Regele Mihai.

AGERPRES: Ați apela și la...

Sebastian-Constantin Popescu: La Casa Regală, da, este un atu. Există Principesa Margareta, s-a născut, a moștenit prin naștere, nu putem să ștergem istoria. Ce rău face femeia dacă o folosești în politica externă a statului român? Poți să-i dai un statut de înalt emisar. (...) Oricum, principesa face multe lucruri bune, acțiuni caritabile, se duce și vizitează și vorbește, de fiecare dată se prezintă Principesa Margareta a României, nu a Americii. Face cât poate, dar cred că poți să exploatezi mai mult dacă ai probleme de imagine, ca stat și de credibilitate. Te folosești de tot ce ai în țară mai bun. Și relația privilegiată cu Regele Charles și cu Principesa Margareta, dar și cu sportivii pe care îi ai, care sunt cărți de vizită.

Nadia, spre exemplu, în continuare este foarte bine văzută în America. Ne-am gândit vreodată să facem un lobby mai consistent și cu ajutorul Nadiei? Și cu niște oameni de bine din America, că mai avem niște Anastasia Soare, da? Tot româncă este. Foarte bine văzută, nu este controversată, este la Hollywood, bine ancorată acolo. Sebastian Stan, proaspăt premiat cu Globul de Aur și nominalizat la Oscar. A vorbit și în limba română, el nu-și reneagă originile, chiar dacă a plecat de mic din țară. Dacă vrem, putem. Pentru că sunt români de bine care ne fac cinste peste tot în lume. Dar statul ăsta român trebuie să-i identifice pe fiecare și să-i valorifice în mod pozitiv în avantajul nostru.

Deci, Casa Regală, sportivii noștri minunați. Peste tot pe unde avem, da? În funcție de sport, în funcția de afinitate, în funcții de cum are popularitate. Hagi e fantastic în Turcia, este un idol în continuare.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Președintele României este comandantul Forțelor Armatei și președinte al CSAT. Dacă veți fi ales ca șef al statului, având în vedere actuala situație de securitate regională și internațională, veți susține creșterea bugetului pentru apărare?

Sebastian-Constantin Popescu: Ne forțează contextul geopolitic, militar, să creștem cheltuielile militare. Pe de-o parte, Trump tot zice, cheltuiți mai mult, cheltuiți mai mult. Deoarece, bineînțeles, are interes economic să cumpărăm cât mai multe arme de la ei. Războiul de trei ani de la granița României, care este un real pericol pentru noi, pentru integritatea noastră teritorială, că dacă Rusia are graniță cu noi, fantastic de bine o să ne meargă. Doamne ferește așa ceva! Și atunci, normal că voi susține, atât cât își permite România, din punct de vedere financiar, să creștem bugetul Apărării, să ne dotăm cât mai repede, cât mai bine, să profesionalizăm armata, să creștem și numeric numărul de militari.

Știți că există această discuție că s-ar putea să retragă o parte din militarii americani din România și Polonia, nu este nimic confirmat. În altă parte am văzut că ar fi o informație că ar suplimenta, că ar veni o echipă din America foarte specializată la baza de la Kogălniceanu. Dar indiferent de situație, că se menține actualul număr de militari, că vor suplimenta americanii, că vor mai reduce din efectiv, noi nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe ceea ce ne pot oferi americanii ca și garanții de securitate. Noi, prima dată, trebuie să ne dezvoltăm propria armată, să o modernizăm și să o menținem la standarde înalte. Pentru orice eventualitate, nu pentru a intra în război cu cineva, doar pentru a ne asigura suveranitatea și integritatea teritorială. Armata, da, este scumpă s-o menții, dar este utilă, este necesară, este vitală pentru existența ta ca stat. Este sistemul imunitar al țării. Asta este armata. Și voi susține prin toate mijloacele posibile, și în discuții cu Guvernul, să aloce cât de multe fonduri putem noi în ritm accelerat, în acest moment. Bineînțeles, există și acea înțelegere la nivel european să se facă o achiziție comună de armament să fie mai ieftin. Mai avem și noi niște făbricuțe în domeniul apărării, nu știu în ce stadiu sunt, cât de performante, cât mult pot livra, dar putem să ne dezvoltăm și mai mult și industria de armament. Să facem și un business în sensul acesta, să vindem și noi altora, alții ne vând nouă. Trebuie să ne urmărim și noi interesul și, în același mod, să ne și ajutăm și economic și militar. Este vital.

AGERPRES: Cum veți garanta ca președinte că statul își protejează propriii cetățeni în fața dezastrelor, în contextul ultimelor informații privind decizia fostului premier Victor Ponta în cazul inundațiilor din 2014? Dacă veți deveni președinte, cum vedeți rolul României în acordarea de ajutor statelor vecine în situații de criză?

Sebastian-Constantin Popescu: Există niște tratate și în ceea ce privește exploatarea Porților de Fier 1 și 2 cu Serbia. Există acolo proceduri tehnice ratificate inclusiv de Parlament prin legi. Referitor la declarația fostului prim-ministru, actualmente candidat la funcția de președinte al României, Victor Ponta, pentru mine a fost de-a dreptul șocant. Cum să faci tu așa ceva? Și Ponta trebuie să răspundă urgent la următoarele întrebări. Îi intrau în atribuții astfel de prerogative? A comis un abuz în funcție? S-a consultat cu toți specialiștii din România și aceea a fost cea mai bună decizie, atât pentru români și teritoriul românesc, în primul rând, pentru că tu slujești interesul României, punct. Prima dată nouă să ne fie bine și apoi văd ce pot să fac și eu pentru vecini. Nu mori tu de interesul altei țări, indiferent cum se numește. N-am nimic cu Serbia, n-am nimic cu Belgrad. (...) Păi tu pentru cine joci, domnul Ponta? Pe cine reprezinți? Că în această situație nu cred că mai reprezinți România și interesele românilor.

Eu, în calitate de președinte, niciodată n-aș face, n-aș lua o decizie care să fie în defavoarea poporului român. Înțeleg și necesitatea, înțeleg și pericolul în care s-ar putea afla statul vecin, dar prima dată îmi văd interesul meu, ca țară, și la urmă interesul tău, ca bun vecin. Așa pun problema. (...) Și acum mă mai întreb, cât de suveranist ești tu când ai făcut ceva împotriva statului român, pe care îl conduceai din postura de prim-ministru? Cât de ipocrit să fii să spui în continuare că tu ești suveranist când ai făcut ceva împotriva statului român? Bun, ok, acum 11 ani. Cred că s-a și prescris faptul că, dacă ar fi o faptă de natură penală, nu o să mai suporte niciun fel de consecințe legale. Dar sper să suporte niște consecințe la vot din partea românilor, care să vadă adevărata față a acestui om. Nu voi face niciodată așa ceva, Doamne Ferește!

AGERPRES: Considerați că este necesară o reformă a legii fundamentale a țării și la ce capitole anume?

Sebastian-Constantin Popescu: Ultima dată când s-a revizuit Constituția a fost în 2003. Și Constituția trebuie să țină pasul cu vremurile. Și cred că necesită o ajustare, o îmbunătățire, o adăugire, o completare, o explicație mai clară pe mai multe paliere. Există mai multe discuții în societatea românească. Din postura de președinte, cu siguranță voi iniția astfel de discuții cu partidele politice parlamentare, și cu societatea civilă, și cu mediul juridic. Și să ajungem la o concluzie, știți că a mai fost un proiect de modificare a Constituției pe vremea USL-ului care a murit în fașă. Vom analiza și acel proiect, dacă au fost idei bune, raportate la vremurile actuale.

Referitor la... dacă aș fi de acord să schimbăm actuala formulă a statului român. Că suntem de multe ori într-o variantă de struțo-cămilă. Unii spun că ne-am inspirat foarte mult din Constituția Belgiei, alții spun că ne-am inspirat puțin și din Constituția Franței. Da, dar vedem că Franța are un pic cam diferit față de noi. N-avem nici președinte executiv, cum avem în America. Nici în Franța, când președintele are mai multe prerogative decât are președintele României, în special la adresa Guvernului. Partajează anumite atribuții președintele cu Guvernul în anumite situații foarte clare. Nu suntem nici republică parlamentară, nici prezidențială, suntem fifty-fifty. Așa se zice, 'semi'. Juriștii, constituționaliștii trebuie să se pronunțe și în această privință.

Eu aș tinde într-un anumit context și oarecum mă raportez la mine, pentru că știu ce pot, știu ce vreau și știu de ce sunt capabil, din păcate, în acest moment, actuala clasă politică nu poate garanta că dacă am modifica Constituția și am face o republică prezidențială să răscolim atribuțiile președintelui, am avea omul potrivit din partea lor care să ne garanteze că nu repetăm istoria din epoca comunistă. (...) Nu știu dacă ei, nu am garanția, nu pot să garantez pentru ei, dacă am face această modificare.

Iar să reducem președintele, să devenim Republică Parlamentară, să dăm o putere și mai mare Parlamentului și atunci președintele să devină de decor, eventual să-l aleagă Parlamentul. Nu știu dacă societatea românească ar dori un astfel de președinte, mai mult formal, cum se întâmplă în mai multe țări - Germania, în Ungaria. Este de discutat aici. Dar atâta timp cât noi ne alegem în mod direct și universal președintele, și președintele pentru 5 ani de zile este depozitarul suveran al celui mai mare număr de voturi exprimat vreodată și primit de un cetățean român pentru o funcție de demnitate publică, mă gândesc că ar trebui să existe o corelare cu voința poporului și cu puterea... pe care poate să o aibă președintele de facto, pentru că de foarte multe ori oamenii au foarte mari așteptări de la președinte, neștiind că președintele are atribuții limitate și are alt scop în ierarhia constituțională a statului român. Și ne așteptăm de la el să ne facă și drumuri, să ne facă și poduri, să ne dea și case la 35.000 de euro și toate nebuniile astea pe care președintele nu le face. Că nu ăsta este rolul lui în statul român. Nu știu. Ne gândim, poate să îmbunătățim, dar asta este o discuție largă. (...) Este de discutat aici, dar sunt deschis pentru astfel de discuții. Cea mai bună variantă care ne poate aduce un stat și mai modern, și mai flexibil, și mai aplicat pe nevoile românilor.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În încheiere, ce mesaj le transmiteți alegătorilor pentru a le câștiga încrederea?

Sebastian-Constantin Popescu: Le spun următorul lucru. Niciodată n-am fost marioneta cuiva, niciodată n-am fost omul sistemului, niciodată n-am acceptat să fac ce vor alții. Mi-am asumat întotdeauna deciziile și faptele și vorbele și declarațiile. Asta voi face în continuare. Unicul scop al meu în această campanie prezidențială este de a oferi românilor un președinte ancorat în realitate, care provine din rândurile lor, care le înțelege cu adevărat problemele, are și soluții, nu magice, nu baghete magice, și că putem să reușim să îndreptăm în cinci ani de mandat o foarte mare parte din problemele reale, existențiale, de substrat din statul român. Începând de la încredere reciprocă, începând de la buna funcționare a instituțiilor statului român, care să devină instituții funcționale pentru cetățeni, nu împotriva lor. Iar legile să fie ajustate, să fie îndreptate, să fie îmbunătățite și aplicate întocmai, să avem același etalon și același șablon.

Președintele trebuie să fie un etalon în tot ceea ce privește statul român. De la atitudine, comportament, respectarea întocmai a legilor țării. Ne uităm cu jind la alte țări care sunt mai sus decât noi din toate punctele de vedere. Dar ne întrebăm cum au ajuns acolo? Oare nu prin unitate, oare nu prin implicare, oare nu prin corectarea lucrurilor, că nu le-au primit așa de sus, prin Sfântul Duh. Tot prin muncă, disciplină și lucru în echipă. Asta le transmit românilor.

Și încă un lucru. Indiferent de opiniile politice, indiferent de dezbaterile politice, să nu se mai lase dezbinați pentru motive politice. Mă doare să constat acest lucru.

Și atunci când merg la vot, acum sunt 11 candidați la funcția de președinte, să facă un mic efort, pentru că internetul ne ajută foarte mult, să se documenteze despre fiecare în parte, să afle câteva informații despre fiecare și să voteze asumat, ca să nu mai repetăm istoria și să nu se mai lase manipulați, păcăliți, de alți politicieni care au cu totul alte interese decât interesul național și binele românilor. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)