Londra este cea de a treia capitală din lume cu cei mai mulți vorbitori de limbă română, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadoarea României în Marea Britanie, Laura Popescu.

Ea a precizat că primarul Londrei, Sadiq Khan, a lăudat comunitatea română din Regat, care ajunge la peste 1,2 milioane de persoane.

'Mi-a spus că românii îmbogățesc semnificativ Londra, economic, cultural, spiritual, că sunt foarte bine pregătiți profesional, fiecare în domeniul lui, că sunt harnici, că au o etică deosebită a muncii și că sunt foarte rezilienți', a explicat diplomatul.

Laura Popescu a spus că afecțiunea Regelui Charles al III-lea pentru România a determinat mulți britanici să descopere, la rândul lor, frumusețea țării noastre.

'Vizitele sale regulate și implicarea activă în proiecte de conservare, ecoturism și restaurare a satelor transilvănene au adus un plus de vizibilitate internațională României. Prin prezența sa în România, prin mesajele de susținere, a contribuit într-adevăr la aducerea țării noastre pe harta mondială a turismului sustenabil', a afirmat diplomatul.

În 2025 se împlinesc 145 de ani de relații bilaterale România - Marea Britanie, iar seria aniversară ar putea cuprinde și omagii pentru Regina Maria, care s-a născut acum un secol și jumătate.

AGERPRES: Doamnă ambasador, pentru că se celebrează 145 de ani de relații diplomatice România - Marea Britanie, la momentul Brexit-ului și când s-a pus problema de 'settled status' s-a demonstrat că românii sunt a doua cea mai mare comunitate din Marea Britanie, adică mult peste un milion de persoane. Puteți face profilul de acum al românului care este stabilit în Marea Britanie și, eventual, cum a evoluat acest profil, din anii '90 până în prezent?

Laura Popescu: Ca să pornim de acum, comunitatea românească de aici, din Regatul Unit, este într-adevăr una dintre cele mai vaste și mai bine integrate din afara granițelor României, cu excepția românilor din comunitățile istorice. La ora actuală sunt înregistrați oficial ca rezidenți 1,2 milioane de români, iar limba română a devenit a treia cea mai vorbită limbă din Anglia și Țara Galilor și acestea sunt datele recensământului din 2021, de aici, din Regatul Unit.

Românii aduc clar o contribuție la viața socială, culturală, economică, politică a societății care i-a primit. Sunt în toate sectoarele economice, sunt în domenii esențiale, cum ar fi sistemul medical, avem foarte mulți medici, foarte multe asistente, în cel academic, avem mulți profesori excepționali, cercetători la instituții chiar prestigioase de învățământ de aici din Marea Britanie. Sectorul IT este foarte bine reprezentat, în centrele financiar-bancare - știți că avem două: City și Canary Wharf - din nou foarte mulți români, iar antreprenorii sunt apreciați în toate domeniile, la fel ca și cei care lucrează în administrativ, comerț, HoReCa, iarăși foarte mulți, agricultură, construcții.

Și spuneam și viață politică, pentru că, în ultimii ani, avem tot mai mulți consilieri locali de origine română, încă o dovadă a nivelului foarte bun de integrare, modul în care s-au integrat în țesătura societății britanice. E interesant că Londra, unde este cel mai mare centru al comunității noastre din Regat, Londra este a treia capitală din lume cu cei mai mulți vorbitori de limbă română, după București și Chișinău, cu cei mai mulți români, urmată de orașe ca Birmingham, Manchester, Liverpool. Distribuția este peste tot în Regatul Unit, dar în aceste zone sunt concentrațiile cele mai mari de români.

Chiar zilele trecute am avut o discuție cu primarul Londrei, Sadiq Khan, în care acesta s-a exprimat de-a dreptul entuziast cu privire la comunitatea românească și la tot ce înseamnă aportul ei în toate domeniile. Mi-a spus că românii îmbogățesc semnificativ Londra economic, cultural, spiritual, că sunt foarte bine pregătiți profesional, fiecare în domeniul lui, că sunt harnici, că au o etică deosebită a muncii și că sunt foarte rezilienți.

M-am simțit foarte bine să îl aud pe el spunând acest lucru. Și, într-adevăr, povestea de succes a diasporei românești e o dovadă a perseverenței, adaptabilității și talentului. Spuneați de început... Comunitatea românească a crescut în timp, de la sfârșitul anilor '80 - cred că erau câteva mii - până la acest 1,2 milioane de la ora actuală. Mulți au început să vină după 2007, după aderarea noastră la Uniunea Europeană, dar cei mai mulți după 2014, când s-a liberalizat piața muncii din Marea Britanie.

AGERPRES: Din interacțiunile dumneavoastră cu românii din Marea Britanie, aveți niște estimări legate de câți au ales, câți au dorit să aibă și dublă cetățenie, câți au ales să fie și cetățeni britanici?

Laura Popescu: Avem niște date estimative, nu avem cifrele exacte, pentru că în sistemul britanic, în momentul în care au cetățenia britanică, pentru ei e mai puțin relevantă a doua cetățenie.

AGERPRES: Iar după Brexit, cum s-au schimbat lucrurile pentru români, în mare, de fapt, pentru membrii Uniunii Europene, în ceea ce privește persoanele care vor să vină la muncă în Marea Britanie, persoanele care vor să studieze în Marea Britanie și persoanele care vor să facă turism în Marea Britanie. Adică la ce să se aștepte persoanele acestea?

Laura Popescu: Da, după Brexit, într-adevăr, s-au schimbat multe. Post-Brexit, cuvântul-cheie pentru românii care doresc să vină în Marea Britanie este 'viză'. Cei care doresc să vină pentru a munci sau a studia, evident. În vizită pot să vină, dar pentru a munci sau a studia aici este nevoie de viză. Există mai multe tipuri de viză de muncă, fiecare cu particularitățile sale. Cei care aplică pentru 'skilled worker visa', spre exemplu, trebuie să facă dovada unei oferte de muncă de la un angajator britanic aprobat și să demonstreze cunoașterea limbii engleze. Deci, în momentul în care vin aici, ei trebuie deja să aibă un loc de muncă asigurat în Marea Britanie. În cazul studenților, este necesară o ofertă de admitere de la o instituție universitară britanică, alături de dovezi privind capacitatea financiară și competențele lingvistice.

Referitor la studenți, accesul lor a devenit mai dificil după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, din cauza costurilor ridicate - taxe universitare mult mai mari, costuri de cazare, de întreținere și, cum spuneam mai devreme, restricțiile de viză. Am văzut acum câțiva ani că numărul studenților români nou înscriși la universitățile din Regat a scăzut cu circa 80% în ultimii ani.

Dar, cu toate acestea, aproximativ 6.000 de tineri români urmează în prezent studii în Marea Britanie, evident atrași de calitatea educației britanice, iar numărul profesorilor și cercetătorilor români din mediul academic britanic rămâne semnificativ.

Am vorbit cu mai mulți profesori de la diverse universități mari de aici din Marea Britanie și cu toții regretau faptul că numărul studenților români s-a redus atât de mult pentru că erau printre cei mai buni, extrem de muncitori, pur și simplu brilianți. Dar asta e, în siajul Brexitului sunt multe evoluții.

Aș dori să subliniez, legat de mediul academic și de doctoranzi, am lansat recent o competiție dedicată doctoranzilor români de la universitățile britanice, tocmai pentru a promova excelența academică a cercetătorilor noștri și să le oferim oportunitatea de a-și prezenta tezele de cercetare. Premiile, care toate trei însumează 20.000 de lire sterline, sunt oferite prin generozitatea lui Sir George Iacobescu, unul dintre cei mai de succes români din Londra și unul dintre fondatorii și arhitecții Centrului Financiar Canary Wharf.

AGERPRES: În ceea ce privește scăderea numărului de studenți români în Marea Britanie, credeți că este problema fix legată de acea dovadă financiară, adică din cauză că nu mai există acel sprijin care exista în cadrul apartenenței Marii Britanii la UE?

Laura Popescu: Absolut, absolut, contează, contează foarte mult. Era un împrumut de 9.200 de lire pe care studenții, după ce își terminau studiile și se angajau, îl plăteau în rate foarte mici în curs de câțiva ani sau în funcție de cât considera fiecare. Acum taxele sunt între 16.500 și 38.500 de lire sterline, depinde de ce studii vrei să faci - psihologie, economie, matematică. La această taxă, care nu mai este restituită, pur și simplu o plătești, se adaugă taxele de chirie și, după cum se știe, chiriile sunt foarte mari aici, costurile de întreținere zilnică, extrem de ridicate, nu numai în Londra, ci în întreg Regatul Unit, astfel că într-adevăr este greu să se poată întreține, dar am văzut că mai multe universități oferă burse, dar evident nu se poate compara, adică ceea ce era înainte de Brexit în acest domeniu cu ceea ce este acum.

AGERPRES: În ceea ce privește turismul, turistul român, turistul din UE la ce să se aștepte în momentul în care vrea să vină în Marea Britanie și dacă există români care chiar sunt interesați de a explora turistic Marea Britanie? Adică este atrăgătoare Marea Britanie pentru români?

Laura Popescu: Da, este tot mai atrăgătoare și văd, pe lângă faptul că aici pur și simplu pe stradă auzi vorbindu-se românește, deci dincolo de cei care sunt stabiliți aici, într-adevăr sunt și foarte mulți turiști, pentru că uneori mai intru în legătură cu ei sau ne întâlnim. Sunt tot mai mulți turiști, adică am putut remarca în acești ultimi ani cum numărul turiștilor a crescut. Am văzut niște cifre - dintr-un total de 38 de milioane de vizite de cetățeni străini în Regatul Unit în 2023, peste 800.000 au fost vizite realizate din România. Evident, în acești 800.000 nu intră doar turiștii, sunt și cei care au venit aici. Pe de altă parte, datele Institutului nostru de Statistică indică faptul că tot mai mulți britanici descoperă România ca destinație turistică. În 2024 am văzut că au fost peste 135.000, ceea ce plasează Regatul Unit pe poziția a cincea în topul celor mai importanți furnizori de turiști pentru România.

Și aici, apropo de turism, aș vrea să subliniez o modificare ce se va întâmpla din 2 aprilie pentru cei care vin să viziteze. Se va introduce pentru cetățenii europeni, de altfel, deci inclusiv români, dar pentru toți cetățenii europeni, începând din 2 aprilie 2025 se va introduce o autorizație electronică de călătorie, așa-numită ETA, similară cu sistemele existente și în alte țări. Sunt exceptate persoanele care au deja reședința în Marea Britanie, cei cu Settled și Presettled (Status), cei care au deja viză sau cei care, evident, dețin cetățenia britanică.

E o autorizație care se obține online pe website-ul Guvernului britanic și este valabilă doi ani. Deci din aprilie 2025 va fi introdusă. Noi o să încercăm să comunicăm foarte mult acest lucru pe paginile noastre, pe website, pe social media.

AGERPRES: Și pentru că vorbeați de turiștii britanici care sunt interesați de a vizita România, până la urmă cel mai mare ambasador al turismului în România, al României, este chiar Regele Charles. În ce mod această legătură a Regelui, această legătură personală a Regelui Charles, și când era Prinț de Wales, cu România a contribuit la legătura aceasta strânsă dintre România și Marea Britanie? Pentru că ... oarecum i-a dat personalitate, i-a dat o notă personală, o notă mai caldă decât pur și simplu niște relații diplomatice?

Laura Popescu: Da, imaginea României aici, în Regatul Unit, este într-adevăr una în continuă ascensiune și afecțiunea Regelui Charles al III-lea pentru România a determinat mulți britanici să descopere, la rândul lor, frumusețea țării noastre, practic.

Ne bucură interesul constant și autentic al Regelui pentru tradițiile, cultura și peisajele noastre. Citeam pe undeva că spunea: 'Am ajuns să iubesc România, cultura și arta, patrimoniul, istoria, peisajele și biodiversitatea' și vizitele sale regulate și implicarea activă în proiecte de conservare, ecoturism și restaurare a satelor transilvănene au adus un plus de vizibilitate internațională României. Prin prezența sa în România, prin mesajele de susținere a contribuit, într-adevăr, la aducerea țării noastre pe harta mondială a turismului sustenabil.

Vorbim nu numai de turism aici și chiar și de relațiile propriu-zise dintre România și Regatul Unit - sunt consolidate de această legătură specială, iar impactul pozitiv al Regelui Charles se reflectă în modul în care țara noastră este percepută, descoperită și redescoperită de britanici ca o destinație aparte, autentică și plină de farmec. Chiar am avut anul trecut, prin ambasadă, mai multe familii de britanici - 'Bună ziua, am înțeles că România este o țară specială. Putem să discutăm?'

Colegii mei se întâlnesc, le explică și a fost atât de frumos: anul trecut a venit, după o lună și ceva, o familie de britanici să ne spună cât de entuziasmați au fost și că a fost una dintre cele mai frumoase vizite din viața lor. Chiar ne-a bucurat. Ne-am bucurat și de faptul că au simțit nevoia să ne dea feedback, adică au venit să ne mulțumească pentru acea vacanță specială pe care au avut-o în România.

AGERPRES: Anul trecut a fost prezentată inițiativa organizării unui curs de limbă română la Universitatea Cambridge. Puteți vorbi puțin despre implementarea acestui curs de limba română, unde s-a ajuns cu implementarea lui?

Laura Popescu: Inițiativa este una extraordinară și concursul organizat de Institutul Limbii Române pentru ocuparea postului nu a fost încă finalizat. Procesul de selecție continuă, pentru că noi, deci România, trebuie să trimitem un profesor acolo.

Speranța noastră este ca acest proiect să devină realitate cât mai curând, pentru a putea avea lectorate de limba română la două dintre cele mai prestigioase universități, pentru că avem de peste 10 ani, cred că 12 ani, un lectorat excelent de limba română la Universitatea din Oxford, care publică foarte multe cărți despre limba română.

Ceea ce fac acei profesori acolo este excepțional și ne-ar bucura, cum spuneam, să fie acești doi poli de excelență academică, să avem lectorate de limba română cu profesori trimiși din România. Și, apropo de limba română, aș vrea să subliniez și faptul că există acel curs de promovare a limbii și culturii române, aici în Marea Britanie, este un curs opțional care se predă în școlile publice britanice și l-am reluat după doi ani de pauză, pentru că post-Brexit a trebuit schimbată legislația noastră care permitea ca acest curs să se desfășoare numai în statele membre ale Uniunii Europene.

Acum îl avem aici de un an și ceva. Interesul este în creștere. Sunt tot mai mulți români care vor într-adevăr... copiii lor își doresc să cunoască limba și cultura și civilizația românească.

AGERPRES: Acum, pentru că vorbim de relațiile bilaterale, dacă ar fi să întrebați britanicul tipic ce crede despre România sau cum ar defini românul sau România și românul tipic - cum ar defini Marea Britanie, cam ce cuvinte credeți că ar fi? Adică prin ce rămânem noi în memoria britanicilor și ce înseamnă britanicii pentru România?

Laura Popescu: Având o comunitate atât de mare românească, fiecare membru al comunității este un ambasador al României, pentru că oamenii percep o țară, o cultură, prin ceea ce cunosc și ei la oamenii de lângă ei și într-adevăr oameni din diverse domenii cu care am interacționat au vorbit referitor la România că este o țară frumoasă, descoperită nu numai prin poveștile vecinilor, prietenilor români și prin Regele Charles. România este o țară frumoasă, o țară pitorească, o țară a biodiversității - biodiversitatea este o noțiune care contează foarte mult - și că românii sunt extrem de muncitori.

AGERPRES: Din câte ați discutat dumneavoastră cu românii, le-a fost greu să se adapteze în Marea Britanie, pentru că, teoretic, pare că în Marea Britanie e o cultură complet diferită de a noastră?

Laura Popescu: Evident, suntem diferiți, dar au fost cazuri și cazuri. Au fost oameni care s-au integrat foarte bine încă de când au sosit, s-au simțit bine și au reușit pur și simplu să își urmeze visurile de a avea o afacere sau de a studia. Alții care s-au integrat mai greu. Chiar mă gândeam într-o zi dacă aș avea un cuantum ... dar nu aș putea, pentru că pur și simplu am întâlnit din ambele situații mulți. Dar cei mai mulți se simt bine aici, se simt integrați, se simt acceptați. Oferta de joburi este foarte mare. Este o țară primitoare, Regatul Unit este o țară primitoare.

AGERPRES: În ceea ce privește relația economică ce s-ar putea îmbunătăți de ambele părți, pentru a aduce mai mulți investitori britanici în România și pentru a aduce mai mulți investitori români în Marea Britanie? Și, în primul rând, vreau să vă întreb dacă românii au curaj să investească în Marea Britanie, mai ales acum, după Brexit, și dacă britanicii sunt interesați să investească în România, tot după Brexit?

Laura Popescu: Da, avem un parteneriat economic foarte bun, avem schimburi comerciale dinamice, chiar am văzut cifre că Regatul Unit este unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, este pe locul 11 la exporturi și 18 la importuri și Marea Britanie este prima țară cu care România a înregistrat un excedent comercial. Am avut în 2023 1,6 miliarde și în 2024 1,44 miliarde.

Au fost provocări generate de pandemia de COVID, de Brexit, dar schimburile comerciale au continuat să crească chiar și în această perioadă. Oportunitățile investiționale sunt într-adevăr semnificative.

Regatul Unit este pe locul 10 la investitori străini direcți în România, iar investițiile strategice recente includ proiecte majore în domeniul energiei regenerabile. Britanicii sunt foarte interesați de acest domeniu, de retail, sănătate, tehnologie, parcuri solare, sectorul IT, educațional.

Da, există nișe neexplorate și cred că, în actualul context geopolitic de schimbare, România reprezintă o destinație foarte bună, chiar strategică, pentru investițiile britanice, dată fiind poziționarea pe noile rute comerciale care se reconfigurează și oferă acces la o piață extinsă.

Toată această reconfigurare de lanțuri de aprovizionare determină companiile britanice să caute parteneri de încredere, mai aproape de casă.

Deci avem infrastructură, dezvoltare, sursă de muncă competitivă, putem deveni un lanț comercial și logistic esențial pentru companiile britanice care doresc să își consolideze prezența în regiune și să acceseze piețele emergente cu potențial considerabil.

În același timp, și românii sunt tot mai interesați să vină aici. Avem români aici stabiliți de mai mulți sau mai puțini ani, care au dezvoltat afaceri frumoase și contribuie la strângerea relațiilor economice. Am avut aici, la sfârșitul anului trecut, când a fost premierul în vizită, un mare forum economic, chiar în City of London l-am organizat. A fost o participare extrem de mare și interesată de oportunitățile pe care le oferă România.

AGERPRES: Și ultima întrebare este legată de evenimentele de sărbătorire a acestor 145 de ani de relații diplomatice România - Marea Britanie. Puteți da câteva detalii despre punctele de vârf ale lor, există ceva instituțional legat de sărbătorire?

Laura Popescu: Vom organiza diverse evenimente noi, și alături de Institutul Cultural Român din Londra, cu care avem o colaborare foarte bună. Ne vom gândi la acești 145 de ani. Au existat mai multe momente în care Regatul Unit sau conexiunile cu acesta au jucat un rol determinant pentru noi și mă gândesc, spre exemplu, la implicarea inspirată și decisivă a Reginei Maria, prințesă britanică și nepoată a Reginei Victoria, în negocierile de după Primul Război Mondial, care au modelat practic destinul României moderne. În acest an se împlinesc și 150 de ani de la nașterea ei și avem în plan o serie de evenimente în colaborare cu autoritățile, pentru a celebra această personalitate remarcabilă care ne unește.

Este născută în Kent. Chiar de curând am avut o întâlnire cu autoritățile de acolo și vom circumscrie acest eveniment și acestor 145 de ani de relații bilaterale. Vom organiza evenimente aici, la ambasadă, la Institutul Cultural. Va fi un an frumos din punct de vedere cultural.

AGERPRES: Mai doriți să adăugați ceva legat de relațiile româno - britanice?

Laura Popescu: Faptul că relația noastră este una solidă, bazată pe un parteneriat strategic profund și diversificat și că la 145 de ani de la debutul relațiilor noastre diplomatice, luând în considerare evoluțiile geopolitice și sociale, dar și perspectivele, se poate spune că există o fundație solidă pentru o aprofundare și o accelerare a parteneriatului nostru bilateral.

Am descoperit o chestiune, am descoperit în timp că a existat aici, de multă vreme, interes și curiozitate pentru România și am identificat cu sprijinul unei doamne cercetător românce multe articole din presa britanică despre spațiul românesc și a fost atât interesant că cel mai vechi identificat datează din 1675 și că de-a lungul timpului presa de aici a relatat despre subiecte din Țările Române cu răsunet regional sau chiar continental - spre exemplu moartea martirică a domnitorului Constantin Brâncoveanu apare în presa vremii de aici din Regat, Revoluția lui Tudor Vladimirescu sau momentul 1848, vizitele regale, articole de călătorie, gastronomice... Chiar am organizat acum doi ani o expoziție frumoasă cu cele mai elocvente dintre aceste mărturii din presa britanică și a fost frumos să vedem interesul pentru spațiul românesc de-a lungul timpului.

De asemenea, aș vrea să menționez parteneriatul strategic. A fost lansat în 2003. Este unul dintre cele mai vechi parteneriate ale noastre și a fost apoi revizuit și adaptat noilor realități în martie 2023.

Tot atunci a avut loc și primul Forum bilateral România - Regatul Unit, care reunește reprezentanți guvernamentali, mediu economic, academic, societate civilă. Este gândit să aibă loc periodic, alternativ la Londra și la București.

Pentru oamenii de afaceri a fost o veste bună actualizarea Convenției dintre România și Marea Britanie pentru evitarea dublei impuneri. De asemenea, consultările între ministerele de Externe sunt uzuale și un element esențial al coordonării noastre bilaterale.

Diplomația parlamentară este iarăși foarte importantă și a fost mereu, de-a lungul timpului, și mă bucură că pe linie de Apărare avem o colaborare foarte bună, profundă cu Marea Britanie, atât bilateral, cât și în cadrul NATO, pentru că în actualul context geopolitic marcat de invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, de focare de instabilitate și de provocări globale, de inerentele temeri generate de toate aceste evoluții, parteneriatul acesta bilateral care ne leagă de Regatul Unit joacă un rol crucial. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)