Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român.

S-au înregistrat 201 voturi 'pentru', 100 'contra' și o abținere.

Potrivit celor adoptate, structurile desemnate din Armata României, în funcție de necesitățile operaționale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român.

Proiectul reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare atunci când nu este instituită starea de urgență ori starea de asediu sau nu este declarată starea de mobilizare ori starea de război.

Desfășurarea acestor misiuni și operații militare se va realiza în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor, prevede actul normativ.

De asemenea, misiunile și operațiile militare se execută de către forțele armate în mod exclusiv sau cu participarea forțelor armate străine, cu respectarea legislației României, a tratatelor internaționale, acordurilor bilaterale și multilaterale și înțelegerilor tehnice încheiate cu forțele armate străine.

'Inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către Președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român', stipulează proiectul.

Președintele României informează Parlamentul în termen de 5 zile cu privire la decizia luată, iar dacă Parlamentul este în vacanță, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.

Conducerea și executarea misiunilor și operațiilor militare se realizează în conformitate cu documentele de planificare și conducere aprobate de autoritățile competente, prevăzute de Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, cu modificările și completările ulterioare.

'Pe durata participării la misiuni și operații militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate', se mai arată în actul normativ.

Regulile de angajare se fundamentează pe următoarele temeiuri: a) legale - care urmăresc asigurarea deplinei conformități cu prevederile legislației naționale și internaționale în domeniu; b) politice - care au în vedere asigurarea cadrului în care misiunile și operațiile militare corespund obiectivelor politico-militare și stării finale dorite; c) militare - care vizează asigurarea premiselor necesare desfășurării misiunilor și operațiilor militare, precum și asigurarea protecției forțelor proprii/aliate/de coaliție.

'Pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate', prevede proiectul.

Totodată, 'structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcție de necesitățile operaționale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către șeful Statului Major al Apărării și prin înțelegerile tehnice încheiate în acest sens', mai prevede actul normativ.

În funcție de dinamica situației operaționale, șeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forțelor Armatei României participante la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român.

Fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Reprezentanții AUR și S.O.S. România au criticat proiectul, susținând că încalcă Constituția, în timp ce USR și PNL au arătat că actul normativ este important pentru protejarea cetățenilor.

Deputata AUR Ioana Ramona Bruynseels a apreciat că proiectul este 'un atac la Constituție'. 'Nicăieri în Constituție nu se spune despre transferul autorității Armatei Române către o forță străină', a spus ea.

Liderul deputaților S.O.S. România, Dumitru Coarnă, a afirmat că actul normativ reprezintă 'o aberație'. 'Adăugați la Constituție. Avem dreptul să aprobăm în Parlament operațiunile.(...) Nu avem niciun fel de probleme militare cu Federația Rusă, încercăm să rămânem neutri.(...) Prin artificii, încercați să reintroduceți dictatura în România', a spus el.

În replică, deputatul USR Bogdan Rodeanu a declarat că proiectul generează posibilitatea ca Armata română să intervină pe timp de pace în cazul unor acțiuni împotriva poporului român, menționând că trebuie întreprinse măsurile necesare prin care să fie protejată viața, sănătatea, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenilor români.

Deputata PNL Alina Gorghiu a apreciat că adoptarea proiectului este absolut necesară. 'Este un proiect de salutat. Protejarea vieții românilor, protejarea asigurării siguranței naționale sunt priorități. De aceea este foarte important ca instituțiile statului să poată să reacționeze rapid, prompt și eficient', a adăugat ea.

Camera Deputaților este prima sesizată cu acest proiect, Senatul este for decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)