Apartenența la Alianța Nord-Atlantică este extrem de importantă pentru România, care își dorește o Alianță coezivă și puternică, și calitatea de membru NATO nu ne-o va lua nimeni, dar în egală măsură calitatea de membru al Uniunii Europene, inclusiv cu angajamente pe zona de securitate, trebuie să fie consolidată de comun acord cu ceilalți parteneri și aliați, a declarat luni, pentru AGERPRES, președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Titus Corlățean.

El a răspuns unei întrebări referitoare la poziționarea țării noastre în cadrul NATO și în interiorul Uniunii Europene, în contextul revenirii lui Donald Trump ca președinte al SUA, ce pare să facă necesară o resetare a relațiilor între Statele Unite și Uniunea Europeană, în contextul în care aparent încrederea Washingtonului în partenerii săi europeni este în scădere.

Titus Corlățean a ținut să amintească faptul că în relația dintre Statele Unite și Uniunea Europeană s-a produs ''o fisură serioasă'' în primul mandat de președinte al lui Donald Trump, referitoare la modul în care țările europene din NATO au înțeles să contribuie la bugetul alocat apărării la nivel național și implicit la bugetul Alianței. ''Doar că istoria nu a început cu Donald Trump. A început cu poziția pe care președintele (Barack) Obama a avut-o la Summitul NATO din Țara Galilor, din 3 - 4 septembrie 2014, când am fost prezent la acel summit în delegația României și când a avut loc o discuție foarte serioasă în jurul mesei, președintele Obama punând această întrebare și având această solicitare ca statele aliate membre să confirme 2% din PIB. Și a fost un angajament solemn pe care șefii de stat și de guverne reprezentând statele membre, inclusiv sau mai ales europenii, angajament pe care și l-au asumat, doar că acest angajament nu a fost onorat'', a spus el.

În opinia sa, în România s-a înțeles foarte bine, cel puțin din partea forțelor proeuropene, că provocările actuale foarte serioase fac necesară creșterea bugetului alocat apărării, însă cheltuirea acestor bani trebuie făcută corect și este necesară intrarea într-un sistem integrat privind industria de apărare europeană.

Pe de altă parte, senatorul social-democrat a amintit de un proiect pe care l-a lansat spre reflecție în urmă cu un an, referitor la formatul Weimar (Franța, Germania, Polonia), la care să fie adăugată România ''pentru evaluările politice și de securitate''. ''Acest format lărgit, pe care l-am numit 'Weimar +', ar putea avea o valență extrem de importantă în context european și euroatlantic'', a subliniat Titus Corlățean.

Propunerea a fost primită cu deschidere de către Polonia, iar în luna ianuarie a acestui an, în timpul unei vizite efectuate de Titus Corlățean la Senatul francez, a fost marcată de comun acord inițiativa spre reflecție. ''A existat o deschidere clară a părții franceze pentru astfel de discuție și ar trebui totuși testat terenul și în discuțiile cu oficialitățile germane. Această propunere are o valență suplimentară valoroasă, cred eu, mai ales acum, în contextul reconfigurării relațiilor dintre Washington și aliații europeni'', a explicat senatorul român.

El s-a referit și la războiul din Ucraina, subiect care a monopolizat ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la Munchen, încheiată duminică, unde emisarul președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a afirmat că Europa nu va avea un loc la masa tratativelor de pace privind Ucraina.

''Cred că ar trebui să privim dintr-o perspectivă ceva mai înaltă pentru a putea înțelege ce se întâmplă de fapt. În opinia mea, președintele american, care este un om extrem de pragmatic și un jucător politic la altă scară, (...) a luat decizia de a acționa spre a evita o capcană care s-a construit în ultimii ani, inclusiv în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, respectiv formarea unui cuplu coeziv între Federația Rusă și China. Nu este niciun secret faptul că principalul competitor strategic cu adevărat la nivel global pentru Statele Unite este Republica Populară Chineză. Și atunci putem înțelege că există un interes politic de a încerca separarea acestui cuplu și de a se reveni la o ordine mondială care în trecut purta numele de sistem bipolar. Cred că interesul politic și la Washington este de a nu permite formarea unui cuplu consolidat între China și Rusia, de aici revenirea la modul în care altădată americanii și rușii, chiar în perioade mai dificile politic și ideologic, dialogau și reglau lucrurile la nivel global, într-un sistem bipolar. E posibil ca aceasta să fie explicația pentru ceea ce vedem în clipa de față'', a arătat Titus Corlățean.

Președintele Comisiei pentru politică externă din Senat a împărtășit poziția premierului britanic Keir Starmer care afirma recent că Europa ar trebui să joace un rol mai important în interiorul NATO și să lucreze împreună cu SUA pentru a asigura viitorul Ucrainei. În opinia lui Starmer, SUA și Europa nu își pot permite să existe în interiorul alianței nicio divizare care să abată atenția de la inamicii externi.

''Aceste declarații reprezintă o poziție absolut corectă din perspectiva europeană și perspectiva noastră în România. Inclusiv eu am spus-o de mai multe ori: nu ne permitem să existe fracturi în relația dintre aliații europeni și Statele Unite ale Americii. Este nevoie de un dialog politic pentru a înțelege mai bine anumite lucruri de fond sau nuanțe, este nevoie de o mai bună coordonare și, da, de o contribuție mai mare, inclusiv în plan militar-bugetar, din partea aliaților europeni. Da, e nevoie (de o contribuție) din partea tuturor, pentru că aici a fost o diferență și am văzut inclusiv în cadrul Alianței situații specifice de jocuri de natură politică și de dialog punctual cu Moscova din partea unor state membre ale Uniunii Europene și ale NATO și chiar niște obstacole de natură politică în discuțiile foarte serioase. Trebuie să acționăm ca un bloc omogen dacă dorim să avem succes. Provocările nu trebuie să vină din interiorul Alianței; provocările sunt din exteriorul Alianței și atunci trebuie să fii puternic în interiorul Alianței'', a accentuat Titus Corlățean.

Un alt subiect abordat a fost amploarea amenințărilor hibride, în special a interferenței străine și dezinformării online, evidențiate mai ales în conflictul din Ucraina și în alegerile prezidențiale din România. Potrivit lui Titus Corlățean, regulile europene și naționale nu au fost pe deplin aplicate în cazul competiției electorale din România.

''Atunci când o platformă de diseminare a informației în mediul virtual, așa cum este TikTok, nu respectă anumite reguli pe care însăși platforma le avea ca obligatorii - de tipul etichetare foarte clară a competitorului politic care își diseminează informația - lipsa calificării lui în calitate de competitor politic a oferit o libertate neîngrădită și a încălcat regulile jocului. La rândul lor, rețelele de distribuire au fost calificate ca fiind rețelele de distribuire comercială, ceea ce era o minciună și încălca regulile obligativității'', a spus senatorul social-democrat. AGERPRES/(A - redactor: Tudor Martalogu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)