Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Aradul a demonstrat în ultimii 20 de ani de existenţă a Parcului Reconcilierii că este un exemplu în ce priveşte interacţiunea şi dialogul dintre români şi maghiari, arătând că prin reamplasarea Statuii Libertăţii în oraş, după 80 de ani în care a fost închisă în Cetatea Aradului, au câştigat toţi cei care iubesc libertatea, indiferent de naţionalitate.

Comunitatea maghiară din Arad, dar şi oficiali români sau invitaţi de la Bucureşti şi Budapesta, au marcat, sâmbătă, 20 de ani de la dezvelirea Statuii Libertăţii reamplasată în oraş, precum şi de la momentul dezvelirii machetei Arcului de Triumf, care a fost finalizat un an mai târziu, în 2005.

Evenimentul a avut loc în prezenţa a sute de persoane şi a început cu intonarea imnurilor României, Ungariei şi Uniunii Europene.

Printre invitaţi s-au numărat ministrul Dezvoltării Regionale din Ungaria, Navracsics Tibor, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor şi fostul preşedinte al UDMR, Marko Bela, dar şi alţi politicieni sau reprezentanţi ai autorităţilor din Arad.

"În 2004, când Statuia Libertăţii a ajuns din nou în spaţiul public, a fost un moment de sărbătoare şi, de fapt, un moment când toată lumea a câştigat. Au câştigat arădenii, în primul rând, dar au câştigat şi maghiarii şi românii şi fiecare om care iubeşte şi doreşte libertatea, fiindcă până la urmă libertatea este a fiecăruia, nu se poate spune că dacă eu am libertate, tu nu ai libertate sau invers. Eu cred că reprezintă acea idee măreaţă care ne conduce în fiecare clipă să păstrăm libertatea câştigată. De aceea, mă bucur că după 20 de ani putem sărbători acest moment, după 20 de ani putem spune că această operă, această statuie, deja face parte din identitatea culturală a tuturor arădenilor şi, până la urmă, a tuturor cetăţenilor care iubesc libertatea, indiferent dacă sunt maghiari sau români", a declarat Kelemen Hunor.

Întrebat de jurnalişti cum caracterizează relaţiile dintre români şi maghiari din ultimii 20 de ani, liderul UDMR a spus că ar vorbi "de interculturalitate în loc de multiculturalitate" şi a spus că oraşul Arad este un exemplu de dialog.

"Fiindcă interculturalitate înseamnă interacţiune, înseamnă dialog, şi eu cred că din acest punct de vedere Aradul a fost un exemplu foarte bun încă din 2004 sau anii care au precedat anul 2004, când această statuie a fost adusă afară din Cetate, restaurată şi aşezată aici. Din acest punct de vedere, fără doar şi poate, Aradul este un exemplu în ce priveşte interacţiunea şi dialogul între români şi maghiari", a declarat Kelemen Hunor.

În discursurile ţinute de oficiali, au fost evocate momente din istoria comună a celor două naţiuni, iar apoi au fost depuse coroane de flori la baza Statuii Libertăţii şi la baza Arcului de Triumf, monumentele maghiar şi românesc ce se oglindesc în acelaşi luciu de apă din Parcul Reconcilierii.

Statuia Libertăţii este un monument care a fost ridicat în anul 1880 în Arad, la comemorarea execuţiei a 13 generali revoluţionari ucişi în oraş în urma înfrângerii revoluţiei de la 1848-1849. Monumentul, înalt de 12 metri, a fost demontat în 1924, la ordinul guvernului lui Ionel I.C. Brătianu şi păstrat în Cetatea Aradului până când a fost reaşezat în spaţiul public.

Parcului Reconcilierii a fost inaugurat parţial în 25 aprilie 2004, odată cu reamplasarea Statuii Libertăţii. Atunci, la Arad au fost prezenţi mai mulţi oficiali ai guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta, dar şi sute de cetăţeni din Ungaria, veniţi cu autocare. Autorităţile încercaseră să inaugureze complet parcul în 2004, însă Arcul de Triumf, monumentul românesc care simbolizează revoluţia transilvănenilor de la 1848-1849, nu era finalizat. Astfel, inaugurarea întregului parc a avut loc abia în august 2005, când era finalizat şi monumentul românesc.

De 20 de ani, Parcul Reconcilierii este locul în care comunitatea maghiară din judeţ îşi organizează sărbătorile ori îşi comemorează eroii. Locul este şi o atracţie turistică a oraşului. Aici vin în special turişti din Ungaria, pentru care se organizează excursii cu autocarele. AGERPRES / (A, AS - autor: Marian Buga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Marian Buga/AGERPRES