Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin Mituleţu Buică, a pledat miercuri pentru elaborarea unui cod al organizării şi funcţionării partidelor, care să cuprindă şi partea de finanţare a acestora şi a campaniilor electorale.

"Cel mai important lucru este să avem un cod al organizării şi funcţionării partidelor, care să cuprindă şi partea de finanţare a campaniilor electorale şi partidelor politice, pentru că degeaba îi sancţionăm cu 50.000 de lei, cu 200.000 de lei amendă, pentru că asupra conducerii acelor partide care nu primesc subvenţii nu ne putem îndrepta cu prea multe lucruri atunci când nu remediază problemele sau nu plătesc amenzile", a spus Mituleţu Buică, la un eveniment online dedicat prezentării raportului Expert Forum privind finanţarea partidelor politice pentru anul 2020.

El a spus că AEP are foarte multe amenzi nerecuperate.

"Avem exemplu Partidul Ecologist Român, (...) care nu are sedii înregistrate, nu are adresă a preşedintelui asupra căruia să ne îndreptăm. Deci, sunt foarte multe deficienţe care vin odată prin legea privind organizarea şi funcţionarea partidelor, coroborată cu legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale", a spus preşedintele AEP.

Constantin Mituleţu Buică a mai spus că în 2021 instituţia pe care o conduce a transparentizat partea de monitorizare şi publicitate a utilizării subvenţiilor de la bugetul de stat.

Silviu Popa (ANI) a spus că sistemul românesc de finanţare politică nu poate fi caracterizat de subraportare, dar a remarcat că de-a lungul vremii au existat mai multe sesizări referitoare la dezechilibrul între veniturile înregistrate declarat şi suma acordată partidului.

"Multe dintre ele nu s-au materializat în dosare pe care să le transmitem comisiilor de cercetare a averii şi asta din câteva motive. Vă dau doar două: împrumuturile de la terţe persoane fizice sau juridice erau dovedite cu acte autentificate la notar, aveau justificare pe acele împrumuturi, iar al doilea motiv ar fi că foarte mulţi dintre cei cu care sunt la primul mandat invocă vânzarea unor bunuri anterioare şi bineînţeles că economisirea acestor sume", a arătat Popa.

El a sesizat existenţa unui "minuscul vid legislativ sau a unei situaţii care nu a fost fi prevăzută la momentul elaborării legislaţiei de integritate".

"Cu toate acestea, alte sisteme de integritate, chiar din regiunea noastră, au umplut acest vid legislativ. Un exemplu care îmi vine în minte este Ucraina, care a introdus o cerinţă expresă prin care orice creştere semnificativă în patrimoniului unui declarant sau a familiei acestuia trebuie declarată. Şi asta în afara ciclurilor normale de declarat. Ai primit o donaţie de la o mătuşă de 50.000 de euro, automat trebuie să completezi un formular special, altul decât declaraţia de avere, cu suma, activele şi sursele acestora", a mai spus Silviu Popa.

Conform raportului Expert Forum, analiza numelor donatorilor, membrilor care au cotizat sau persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumuturi semnificative în 2020 evidenţiază că în unele cazuri există potenţiale neconcordanţe între venituri şi sumele direcţionate la partid.

"Am identificat persoane care câştigă anual chiar şi de zece ori mai puţin decât au direcţionat la partid. Chiar şi în condiţiile în care banii se pot recupera din rambursări, persoanele care împrumută sau donează la partid tot ar trebui să deţină resursele pentru a direcţiona banii. Am identificat astfel de situaţii în cazul unor donatori sau persoane care au împrumutat, printre altele, PSD, Pro România, AUR sau PNL. Considerăm că acestui subiect ar trebui acordată o atenţie sporită de către instituţiile cu rol de control. La Pro România cele mai multe împrumuturi au fost înregistrate pe 2 şi 3 decembrie, cu doar câteva zile înaintea finalizării campaniei electorale", precizează documentul. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)