Transportatorii rutieri de mărfuri autohtoni riscă să piardă rapid lupta cu competitorii din piața serviciilor intracomunitare

Transporturile rutiere autohtone se îndreaptă către digitalizare, sustenabilitate și optimizare operațională, influențate de reglementările europene, noile tehnologii și criza de șoferi, însă piața de transport este încă in etapa de 'foaie de parcurs' și CMR tipărit.

Din punct de vedere al digitalizării și automatizării, implementarea sistemelor telematice pentru monitorizarea flotelor în timp real este parțial realizată, suportând însă costuri semnificative, în timp ce pentru facturarea electronică și digitalizarea documentelor de transport (e-CMR) nu există un orizont de timp, iar optimizarea rutelor și gestionarea eficientă a încărcărilor necesită creșterea utilizării inteligenței artificiale pentru îmbunătățirea rutelor și gestionarea eficientă a încărcărilor, însă acest lucru înseamnă noi costuri.

În ceea ce privește sustenabilitatea și reducerea emisiilor, tranziția către camioane electrice și pe hidrogen în contextul Green Deal nu este fiabilă pentru acest tip de transport, iar utilizarea biocombustibililor și LNG (gaz natural lichefiat) pentru reducerea amprentei de carbon a fost abandonată.

Impunerea unor taxe de drum mai mari pentru vehiculele poluante, precum și introducerea unei taxe de poluare în impozitul anual sunt măsuri care nu fac altceva decât să scoată și mai mult în afara competiției acest sector economic.

Din punct de vedere al schimbărilor legislative, transporturile se vor confrunta cu aplicarea strictă a 'pachetului mobilitate' ce afectează atât cabotajul, cât și detașarea șoferilor, dar și cu creșterea cerințelor privind timpul de repaus și odihnă, în acest sens Regulamentul 561/06 devenind aproape neaplicabil, fiind complicat de către politicienii care au dorit să-și justifice prezența în Parlamentul European prin inițierea a numeroase amendamente. Autoritățile se bazează la control doar pe programe de analiză, fără a implica factorul uman, așa cum este normal. Declinul este evident și pare că nu poate fi oprit.

Lipsa șoferilor și creșterea salariilor în sectorul transporturilor, coroborat cu neatractivitatea domeniului din cauza violenței, furturilor, lipsei parcărilor ca dotare de confort minim și timpilor mari de așteptare la încărcare și descărcare sau controalele excesive conduc la un interes orientat doar către profit.

Camioanele autonome și sistemele de asistență la condus nu se pot implementa într-un interval mediu de timp și par, mai degrabă, povești științifico-fantastice.

Creșterea cererii pentru transportul de mărfuri pe distanțe lungi este o realitate anormală ce contrazice politicile de transport ale Uniunii Europene.

Taxele mai mari vor duce la scumpirea serviciilor de transport, iar tendința este clară tinând cont de faptul că de doi ani creșterile sunt semnificative în UE și urmează să aibă aceeași tendință și în România. Scumpirile le plătesc consumatorii, deci populația.

Aceasta este analiza sintetică a situației industriei de transport în UE, respectiv diferența mare dintre ce se 'dorește' și ce se 'primește' de la Comisia Europeană.

În concluzie, România trebuie să promoveze urgent un pachet de măsuri legislative care să ofere un impuls, un start sau un restart al industriei transporturilor, pe mai multe planuri: social, fiscal, acces la profesie și formare profesională.

Sectorul de transport este în regres! Războiul din Ucraina se termină, iar acest context trebuie să ne găsească cu această industrie operativă, care sa funcționeze corect.

Nu prea mai e timp de 'one by one', trebuie 'all in', iar miza o reprezintă 2,5 % din PIB.

Augustin-Florin Hagiu, deputat PSD