Grupul de Comunicare Strategică precizează că prin punerea la dispoziţia Consiliului Europei a întregului text al Decretului nr. 195 din 16 martie România a furnizat informaţiile necesare privind drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se limitează în scopul exclusiv al gestionării crizei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2.

"Ca urmare a declaraţiilor unor membri ai Parlamentului României cu privire la presupusa suspendare discreţionară a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în contextul instituirii stării de urgenţă, Grupul de Comunicare Strategică subliniază că în cadrul procedurii de notificare a Secretarului General al Consiliului Europei cu privire la măsurile adoptate prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020, România a transmis textul decretului menţionat, precum şi traducerea sa în limba engleză. Prin punerea la dispoziţia Consiliului Europei a întregului text al decretului au fost furnizate informaţiile necesare privind drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se limitează în scopul exclusiv al gestionării crizei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, drepturi explicit menţionate în cuprinsul art. 2 al decretului prezidenţial. Totodată, în notificare a fost subliniat caracterul excepţional al măsurilor luate, care privesc limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi durata pentru care a fost decretată starea de urgenţă", arată GCS, într-un comunicat transmis joi seara AGERPRES.

De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică reiterează faptul că, prin notificarea efectuată la nivelul Consiliului Europei, România respectă o procedură care decurge din statutul său de Parte Contractantă la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, potrivit art. 15 din Convenţie, în caz de "(...) pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional". Pe cale de consecinţă, pentru adoptarea unor astfel de măsuri nu este necesară obţinerea vreunei aprobări de la Secretarul General al Consiliului Europei, statele părţi la Convenţie având deplina suveranitate de a adopta măsurile pe care le apreciază de cuviinţă în astfel de situaţii excepţionale (cu limitările stabilite prin Convenţie). Singura obligaţie ce incumbă autorităţilor statelor părţi este de a informa pe deplin Secretarul General al Consiliului Europei despre măsurile de această natură adoptate, conform art. 15 alin. 3, subliniază sursa citată.

Grupul de Comunicare Strategică menţionează că organismul jurisdicţional stabilit în baza Convenţiei, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, îşi menţine competenţa de a se pronunţa în orice situaţie dată cu privire la măsurile adoptate de România în acest context.

"În contextul în care informarea corectă a cetăţenilor reprezintă o componentă esenţială a demersurilor de gestionare a efectelor pandemiei de COVID-19, discursul public trebuie să evite dezinformarea şi să comporte, mai mult decât oricând, responsabilitate şi asumare. Lupta cu această pandemie nu trebuie politizată, iar afirmaţii care pot induce confuzie sau promova informaţii false sunt cu atât mai condamnabile când sunt transmise prin voce instituţională. Prin urmare, atragem atenţia asupra faptului că nu s-a pus în discuţie obţinerea vreunei 'derogări', 'exceptări' sau 'activării' vreunei clauze aparte de la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum în mod fals s-a afirmat în dezbaterile parlamentare, ci a fost un act firesc de informare oficială din partea statului român cu privire la măsurile excepţionale instituite în România ca urmare a decretării stării de urgenţă impuse de necesitatea gestionarii răspândirii şi efectelor pandemiei COVID-19 pe teritoriul României", precizează GCS. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)