Guvernul doreşte ca educaţia să fie finanţată multianual şi prin mai multe instituţii ale statului şi "să întărească proiectele ţintite direct către beneficiari cu partenerii consacraţi", precum Banca Mondială şi alte organizaţii internaţionale, a declarat vicepremierul Raluca Turcan.

"Pentru a pune educaţia la temelia dezvoltării unei ţări, trebuie, în primul rând, să-ţi pese de educaţie şi să crezi în România Educată. Cred, de asemenea, după ce crezi cu tărie într-un proiect şi într-adevăr în reuşita în viaţă prin educaţie, trebuie să faci diferenţa de la vorbă la faptă. Aşadar, pentru noi, ca oameni politici, etapa de analiză, diagnostic, planificare, oarecum aş putea spune că s-a încheiat şi să trecem la fapte. Suntem la decizie şi datoria noastră faţă de dumneavoastră este să oferim decizie concretă", a declarat Raluca Turcan, miercuri, la conferinţa "România Educată - politici publice şi coordonarea surselor de finanţare", organizată de Administraţia Prezidenţială.

Vicepremierul a adăugat că Executivul Orban s-a confruntat cu două tipuri de provocări.

"Probleme stringente care apăsau pe umerii noştri în momentul preluării guvernării şi o listă de măsuri decisive pe care trebuie să le luăm în educaţie pe termen lung, plecând de la proiectul 'România Educată'. Pe termen scurt, evident, că trebuia să asigurăm predictibilitatea şi stabilitatea sistemului de educaţie şi am luat o serie de măsuri care plecau de la plata salariilor restante pentru 3 luni, la finalul anului trecut, plata dărilor către stat pentru salarii, plata burselor care era neacoperită pentru finalul anului", a afirmat Turcan.

Vicepremierul a menţionat şi câteva dintre măsurile adoptate de Guvern în baza bugetului de anul acesta, acolo unde erau "nişte subfinanţări cronice".

"Am crescut prin Ministerul Educaţiei costul standard per elev învăţământul preuniversitar de la 5,3 lei la 6,1 lei (o majorare de 13,5% a coeficientului ). De asemenea, am mărit bursa profesională, pentru că peste tot există o aşteptare uriaşă în perspectiva întăririi învăţământului profesional, am dat drumul, prin doamna ministru al Educaţiei, unor metodologii care erau necesare pentru a începe să funcţioneze programul de masterat didactic, de consiliere şcolară şi, de asemenea, au fost demarate licitaţiile, astfel încât să nu mai asistăm şi anul acesta la întârzieri în prezenţa manualelor pe băncile copiilor", a declarat Turcan.

Ea a subliniat că provocarea pentru Guvern este de a scoate Educaţia din perspectiva finanţării exclusive din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi de a realiza o colaborare cu celelalte ministere şi mai ales cu instituţiile internaţionale, în special pe partea de atragere a fondurilor europene.

"În momentul de faţă planificăm exerciţiul financiar următor de la Uniunea Europeană (...) Pe cele 5 obiective ale UE, o Europă inteligentă, socială, o Europă conectată, o Europă verde, o Europă mai aproape de cetăţeni, am suprapus şi o Românie educată, astfel încât în fiecare axă de finanţare să identificăm surse pentru proiectele din Educaţie. Veţi vedea în momentul în care vom prezenta arhitectura instituţională a fondurilor europene pentru viitorul exerciţiu financiar că am prevăzut bani de la susţinerea învăţământului profesional, dotări, resursă umană, infrastructură. Susţinerea infrastructurii şcolare, în general, programe de scădere a excluziunii sociale, programe de reducere a abandonului şcolar, pentru că pe fiecare axă (...) există posibilităţi de atragere de fonduri pentru Educaţie", a spus Turcan.

Vicepremierul a punctat că, în afară de fondurile europene, mai există şi bugetul Ministerului Dezvoltării care asigură susţinerea autorităţilor publice locale.

"Autorităţi care, printr-o viziune a decidenţilor, vor avea obligaţia să se concentreze pe programe de educaţie şi să sprijine infrastructura şcolară, astfel încât să nu mai ajungem în România anilor 2020-2030 să avem şcoli cu toaletă în curte. Este aproape o ruşine şi un semn de automarginalizare a noastră din rândul ţărilor care vor să reuşească prin educaţie", a declarat Turcan.

Vicepremierul a subliniat că Guvernul Orban doreşte ca educaţia "să fie, într-adevăr, finanţată multianual şi prin mai multe instituţii ale statului" şi "să întărească proiectele ţintite direct către beneficiari cu partenerii consacraţi", precum Banca Mondială şi alte organizaţii internaţionale.

"Şi să realizeze, în sfârşit, o suprapunere la nivelul ţării noastre a necesarului de investiţie ţintită acolo unde există poli de sărăcie, poli de abandon şcolar, acolo unde există analfabetism funcţional, unde nu există niciun fel de perspectivă pentru finanţarea şi susţinerea şi dezvoltarea învăţământului profesional. O componentă cheie a mandatului nostru va fi aceea a întăririi învăţământului profesional, pentru că nu există forţă de muncă bine calificată în România, nu există o competiţie între cei care ies din sistemul de educaţie românesc şi intră pe piaţa muncii, fie că vorbim de ţară sau străinătate, pentru că nu au abilităţile necesare. Pe programul de fonduri europene aşteptăm decizia de a susţine într-adevăr, prioritar, investiţiile în resursa umană, dotarea învăţământului profesional şi infrastructura pe învăţământ profesional", a afirmat Turcan.

Vicepremierul şi-a exprimat, totodată, încrederea că programul "România Educată" va deveni "un program de ţară pe termen lung".

"Şi că vom reuşi să atingem acele ţinte pe care ni le-am fixat, care pleacă de la educaţia ante preşcolară, să creştem procentul copiilor incluşi în educaţia ante preşcolară la 30%, până la creşterea la 85% a absolvenţilor de bacalaureat şi care să-şi găsească un loc fie pe piaţa muncii, fie în sistemul academic românesc de performanţă", a mai declarat Turcan. AGERPRES/ (A - autor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)