Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a declarat, vineri, cu prilejul începerii Zilelor Filmului "Memoria Holocaustului", că necesitatea de a vorbi despre memoria ororilor Holocaustului a devenit din nou actuală.

"Necesitatea de a vorbi despre memoria ororilor Holocaustului a devenit din nou, aş spune, din păcate, una foarte actuală şi prezentă în ţările noastre. Ca reprezentant al generaţiei mele, am avut mereu un reper cheie (...) 'Niciodată un nou Auschwitz!', ceea ce înseamnă, în mod concret, că trebuie să combatem de la început orice manifestare de xenofobie şi antisemitism şi să facem totul pentru a le reaminti şi explica noilor generaţii (...) aceste capitole întunecate ale istoriei noastre. Astăzi această combatere şi reamintire a recăpătat o relevanţă imediată, având în vedere înmulţirea tendinţelor xenofobe, antisemite, de extremă dreaptă în multe state europene, inclusiv în Germania", a spus Cord Meier-Klodt.

El făcut referire şi la peisajul mediatic determinat "din ce în ce mai mult de fake news", prin care există pericolul ca însuşi Holocaustul "să fie pus la îndoială" şi la faptul că numărul supravieţuitorilor Holocaustului - care pot dovedi în mod direct adevărul - scade dramatic.

La rândul său, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, a declarat că evenimentul Zilele Filmului "Memoria Holocaustului" va contribui la prezentarea adevărului istoric despre tragedia celui de-Al Doilea Război Mondial, suferinţele oamenilor inocenţi, "faptele eroice ale soldaţilor eliberatori".

"Este datoria noastră sfântă faţă de memorie să fim vigilenţi. Sunt inadmisibile trecerea sub tăcere sau denaturarea faptelor adevărate, care mărturisesc cruzimea şi adevărul Holocaustului, în special în România, unde comunitatea evreiască constituie abia 1-2% din populaţia evreiască din România dinaintea războiului. Acestea sunt de fapt o indulgenţă pentru renaşterea neonazismului, neofascismului şi antisemitismului în Europa contemporană democratică", a spus Kuzmin.

Adjunctul şefului de misiune de la Ambasada Israelului la Bucureşti, Tania Berg-Rafaeli, a amintit că 6 milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, dintre care 400.000 au pierit la ordinele regimului politic din România.

"Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz. (...) Este de datoria noastră să ne amintim an de an de cei care au fost umiliţi, torturaţi şi ucişi, în numele unei ideologii, de către nazişti şi complicii lor. (...) Fiecare dintre noi are datoria de a acţiona împotriva oricărei forme de discriminare rasială, (...) de a construi o societate bazată pe toleranţă, respect", a afirmat Berg-Rafaeli.

Ea şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că în ultimii ani au avut loc din ce în ce mai multe incidente antisemite în Europa şi în lume.

"Este şi mai dureros că, după 75 de ani la tragedia Holocaustului, asistăm la profanarea mormintelor, la atacuri împotriva evreilor şi a simbolurilor evreieşti. (...) Antisemitismul nu reprezintă doar o ameninţare la adresa comunităţilor evreieşti, ci şi la adresa valorilor europene, a democraţiei", a declarat aceasta.

Ea a spus că România este "un bun prieten" al statului Israel şi a făcut "eforturi remarcabile" în promovarea educaţiei asupra Holocaustului.

În opinia adjunctul şefului de misiune de la Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, Tanya Collingridge, genocidurile au fost posibile întrucât oamenii de rând nu au fost alături de vecinii lor, nu au fost vocali în ceea ce priveşte opresiunea.

Ea consideră că oamenii nu ar trebui să permită ostilităţilor să se extindă, ci să acţioneze împreună împotriva oricăror forme de discriminare şi ură, să apere drepturile omului şi libertatea religioasă.

Totodată, directorul general al Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, a declarat că Holocaustul nu trebuie să fie o temă care să fie folosită politic.

El a menţionat că România şi-a asumat istoria Holocaustului în 2004, printr-un raport al unei comisii internaţionale şi este de părere că aceasta reprezintă o bună practică ce ar putea fi însuşită şi de alte state ale Europei pentru a nu mai pune în discuţie decât în dezbatere istoriografică această temă.

Managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, consideră că Holocaustul poate fi repetabil dacă nu sunt condamnate atitudinile discriminatorii. "Se poate întâmpla oricând din nou, dacă nu suntem atenţi şi nu condamnăm fapte şi gândiri de genul celei exprimate de un primar din România, care a spus că reprezentanţii unei anumite etnii ar trebui să nu se mai înmulţească atât de mult", a adăugat Niţulescu.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", în colaborare cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, organizează, de vineri până duminică, la Cinema Muzeul Ţăranului, programul Zilele Filmului "Memoria Holocaustului".

Seria ecranizărilor a început cu "L'Origine de la violence/Originea violenţei", o dramă franco-germană inspirată din fapte reale, în regia lui Elie Chouraqui. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)