România trebuie să capitalizeze "la maximum" banii din fondurile de coeziune şi cele pentru agricultură, având în vedere că este ultimul exerciţiu de programare financiară multianuală cu alocare "atât de generoasă" pentru noile state membre ale Uniunii Europene, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"În ceea ce priveşte România, fondurile de coeziune şi cele pentru agricultură sunt încă majoritare şi ne avantajează, pentru că eu cred că acesta este ultimul exerciţiu de programare financiară multianuală cu alocare atât de generoasă pentru noile state membre. De aceea, pe această perioadă, să capitalizăm la maximum banii pentru infrastructură şi competitivitate. Să valorificăm, totodată, fondurile cât mai mult pentru amenajarea teritoriului, având în vedere şi schimbarea de climă, avem şi problema deşertificării", a explicat Dăianu, la Conferinţa aniversară a Institutului European din România.

El a pledat pentru un program de asistenţă pentru aderarea la zona euro, care ar însemna şi utilizarea de bani europeni.

"Banii europeni trebuie să fie judecaţi în combinaţie cu propriile resurse. Noi avem o mare problemă şi nu este firesc ca resursele europene să fie o obsesie. De departe, resursele pentru România sunt resursele proprii ale bugetului", a spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, alocaţiile din bugetul UE trebuie să fie mai bine corelate cu finanţări din resurse proprii.

"Trebuie să folosim foarte mult pentru căi ferate şi reţeaua de autostrăzi, pentru că avem bani alocaţi. Şi alocaţiile din bugetul Uniunii să fie mai bine corelate cu finanţări din resurse proprii. Vedeţi în ce situaţie paradoxală am fost în ultimii ani? Din dorinţa de a respecta pragul de 3%, am renunţat uneori în mod deliberat la bani europeni. De ce? Pentru că resursele europene au nevoie de cofinanţare, adică de bani din resursele proprii ale bugetului României. Aici vedem neputinţe instituţionale, incapacitatea de a construi un buget în mod inteligent. Alţii au tras cât au putut (fonduri europene - n.r.), avem state mai vechi în zona euro care au utilizat mai multe resurse europene în raport cu cât primeau: Spania, Portugalia, Polonia, în timp ce noi...", a afirmat profesorul.

Dăianu s-a referit, în context, la necesitatea separării bugetului zonei euro de cel al Uniunii Europene.

"Bugetul zonei euro, inclusiv bugetul UE, este de facto un buget de investiţii, el nu este un buget propriu-zis, deci nu este capacitate fiscală, dar ar putea canibaliza, în timp, întregul dacă nu va fi separat. Bugetul euro trebuie separat de bugetul Uniunii Europene. Trebuie să facem în aşa fel încât să putem folosi bani şi din bugetul zonei euro şi de aceea şi spuneam că e bine să participăm la toate comitetele zonei euro, să fim cu statut de observator. Dacă vrem să fim ascultaţi, să fim luaţi în serios, trebuie ca ceea ce predicăm în viziunea pe care o arborăm să îmbinăm interesele specifice naţionale de dezvoltare economică cu cele generale", a susţinut el.

Daniel Dăianu a mai vorbit despre limitarea deteriorării relaţiei transatlantice, precum şi despre necesitatea conturării de reguli în comerţul mondial.

"Să fim o voce pentru limitarea deteriorării relaţiei transatlantice, ce înseamnă relaţia cu China, să ne batem pentru reguli în comerţul mondial, deci nu să dispară aranjamentele care definesc multilateralismul. Dacă nu ai multilateralism şi totul este o junglă unde ajungem? Ţările mici au nevoie de reguli. Fără să existe reguli, fără să existe principii întruchipate de modul în care se respectă regulile e foarte rău", a conchis Dăianu.

Ambasadorul Lazăr Comănescu, consilier pentru relaţii externe al preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a estimat că negocierile asupra cadrului financiar multianual vor fi finalizate în perioada Preşedinţiei Germaniei la Consiliul Uniunii Europene şi, de aceea, se impune un dialog intens cu această ţară.

"Se speră că negocierile pentru pachetul general să fie finalizate în primăvara anului viitor, să sperăm că se poate aşa ceva, deşi eu sunt aproape convins că negocierile nu vor fi finalizate decât în perioada Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene. Va trebui să intrăm bine în perioada Preşedinţiei germane şi, din acest punct de vedere, este extrem de important ca partea română să aibă un dialog foarte intens cu Germania, în această perioadă", a subliniat Comănescu.

Conferinţa s-a încheiat cu cea de-a X-a ediţie a Premiilor de Excelenţă a IER, dedicată personalităţilor care au coordonat activitatea institutului. AGERPRES/(A - autor: Sorin Peneş, editor: Claudia Stănescu)