Premierul Ludovic Orban a declarat că Guvernul a căutat să elaboreze soluţia de creştere a salariului minim brut pe baza unor indicatori economici, "a unor date care sunt clare" şi care să ţină cont de realităţile economice, dar şi "să atingă obiectivul de majorare a salariului minim".

"Scopul acestei întâlniri este de a avea o primă discuţie privitoare la decizia pe care trebuie să o luăm prin hotărâre de guvern privind stabilirea creşterii salariului minim brut pe economie. Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă în care există o varietate foarte mare de puncte de vedere exprimate, în care, evident, sunt multe puncte de vedere care nu totdeauna converg. În ceea ce ne priveşte pe noi, am încercat să căutam o soluţie de creştere a salariului minim care să ţină într-o măsură cât mai mare de nişte date obiective din economie, adică, mai precis, încercăm ca această creştere a salariului minim să se facă pe baza unor indicatori economici pe baza unor date care sunt clare şi care, pe de o parte, să ţină cont de realităţile economice, pe de altă parte să atingă şi obiectivul de creştere a salariului minim pe economie", a declarat Ludovic Orban, marţi, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

El a susţinut că "nu a existat o regulă foarte precisă şi foarte clară în ultimii cinci ani" privind creşterea salariului minim şi că această majorare s-a făcut "pe bază de voinţă din partea guvernului, şi nu pe baza unor considerente economice".

"Din punctul meu de vedere, creşterea salariului minim trebuie să aibă ca şi obiectiv ca cei care lucrează pe salariu minim, care sunt aproximativ 1.370.000 după datele noastre, să beneficieze de o creştere a salariului minim care să aibă totuşi la bază nişte elemente de care trebuie să ţinem cont şi anume profitabilitatea firmelor.(...) Prin creşterea salariului minim, am încercat să nu afectăm foarte mult o rată a profitabilităţii în aceste domenii de activitate, pentru că, hai să fim cinstiţi, dacă trecem pe pierdere companiile, nu facem decât să le facem un rău angajaţilor respectivi", a punctat Orban.

Premierul a mai spus că trebuie ţinut cont şi de impactul asupra bugetului de stat şi a adăugat că "creşterea salariului minim brut afectează în special autorităţile locale, angajaţii din autorităţile locale, care au salarizarea stabilită pe grilă în raport cu salariul minim brut", subliniind că "bugetele locale au fost aruncate în aer prin politicile din 2018 şi 2019".

El a concluzionat că propunerea Guvernului încearcă să aplice o formulă în care să se ţină cont "de compensarea inflaţiei, indicelui de creştere a preţurilor de consum, să ia în calcul creşterea indicelui de productivitate" şi, de asemenea, sunt luate în discuţie mai multe posibilităţi de aplicare a unor indici de corecţie.

În susţinerea propunerilor privind creşterea salariului minim, partea guvernamentală a prezentat partenerilor de dialog social şi o analiză de impact privind salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2020, prin care propune trei scenarii.

"Primul scenariu prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menţinere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflaţiei", se arată în analiză.

Un al doilea scenariu propus prevede "majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. În plus faţă de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice:

- în cazul în care diferenţa dintre creşterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim şi cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creşterii economice, coeficientul de creştere fiind 0%;

- în cazul în care această diferenţă este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, fără a depăşi un punct procentual;

- în cazul în care această diferenţă este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, negociat, fără a depăşi 2 puncte procentuale.

Al treilea scenariu propus de Guvern prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoana angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei.

"În plus faţă de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, respectiv: coeficientul de corecţie este un procent din diferenţa dintre rata efectivă şi "rata naturală" a şomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali. Pentru "rata naturala" a şomajului se foloseşte NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a şomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creşterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a şomajului se foloseşte cea determinată conform metodologiei BIM11", se arată în analiza privind creşterea salariului minim. AGERPRES/ (A,AS - autor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)