Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, a declarat că un proiect care să vizeze disponibilizarea a 400.000 de bugetari ar trebui să fie însoţit de o analiză detaliată privind fiecare categorie profesională, menţionând, totodată, că schema de personal a ministerului pe care îl conduce este în prezent subdimensionată.

Precizările au fost făcute după ce preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu, a declarat marţi, într-o întâlnire cu oamenii de afaceri germani, că un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020 în România, care iniţial va lua măsura disponibilizării a 400.000 de bugetari, iar ulterior va lua decizia renunţării la cota unică de impozitare şi adoptarea impozitării progresive.

"Până să vorbim de bani, vorbim despre oameni, iar atunci când vorbeşti despre oameni trebuie să fii foarte exact, foarte motivat. Şi cu argumente. Dacă spui: 'Din 1.200.000 noi trebuie să dăm afară 400.000'. Ok. Am aplicat un procent şi ştiu că 30% trebuie daţi afară. Ok. Câţi dintre ei sunt profesori, câţi medici, câţi funcţionari? Facem analiza. (...) Odată cu intrarea în UE - şi mă refer la serviciile sociale din cadrul Ministerului Muncii - sunt mai multe servicii sociale. Nu noi, oamenii, trebuie să facem acele servicii sociale? Nu avem nevoie de personal? Venim, aşa, şi aruncăm o cifră: 'Când venim noi la guvernare dăm 400.000 de oameni afară şi le tăiem salariile prin impozitare'. Super!", a arătat el, la Palatul Parlamentului.

Ministrul a menţionat că structura de personal a Ministerului Muncii este subdimensionată şi că a scos o serie de posturi vacante la concurs, iar la următoarea rectificare bugetară va solicita o suplimentare de 200 de posturi.

"În cadrul ministerului meu suntem subdimensionaţi. Am scos deja posturile vacante la concurs şi la următoarea rectificare voi solicita încă 200 de posturi. Şi vom angaja. (...) Ne ducem în spitale şi spunem: 'Mai avem nevoie de medici. Mai avem nevoie de profesori'. Eu vă spun că la Ministerul Muncii am nevoie de oameni şi nu vorbesc doar de legea recalculării pensiilor, legea nouă. Vorbesc de a funcţiona normal. Ei se raportează la o cifră, că atunci într-un an X erau atâţia bugetari, acum sunt atâţia bugetari... Dar ne uităm, conform reglementărilor UE, câte servicii sociale, de exemplu, am fost nevoiţi să înfiinţăm? Pe alea cine le face? Roboţii?", s-a întrebat el.

În ceea ce priveşte posibilitatea introducerii impozitării progresive, ministrul a opinat că aceasta ar fi o "măsură de austeritate" şi o "tăiere mascată" a salariilor.

"Părerea mea este că e o tăiere mascată de venituri ale populaţiei şi văd că colegii din opoziţie nu îşi mai asumă să iasă ei cu acest program. Vor moţiune - e corect, e constituţional, dar cred că ar fi fost şi mai corect să vină să spună ce pun în loc. Şi vedem că primim semnale de ce pun în loc: să nu mai dăm subvenţii, să nu mai dăm vouchere de vacanţă. Acum să tăiem şi salarii. Dar nu mai tăiem salariile cu procent, 25%, ci facem cum am făcut la pensii în 2010. Ne-a spus Curtea că nu putem să le tăiem, hai să le impozităm. E, acum punem cotă progresivă asupra salariilor. Este tot o tăiere de venituri", a menţionat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)